web analytics
Home » Arhiva AXA anul II » Axa 30 » Revista presei maghiare din România
Revista presei maghiare din România

Revista presei maghiare din România

martie 22, 2010 4:49 am by: Category: Axa 30, Știri Leave a comment A+ / A-

Haromszek, nr. 5846 din 01.12.2009 Sylvester Lajos

1 Decembrie

În timp ce statuia de la Reci, a honvedului decapitat, a fost excavată din curtea muzeului, un cunoscut de-al nostru, istoric şi filozof, a făcut şi el săpături în domeniul său de activitate, scoţând la lumină din străfundurile istoriei o serie de documente care conţin atât pasaje ce garantează drepturile minorităţilor cât şi o interpretare prin prisma drepturilor internaţionale şi a celor publice. Documentele fac referire la datele de 1 decembrie 1918 şi 9 decembrie 1919, acesta din urmă fiind tratatul semnat la Paris, între Puterile Aliate şi România.

Pe cine lovesc ei peste gură?

Documentele de mai jos sunt importante, deoarece în toiul agitaţiilor politice mârşave, legate de alegerile prezidenţiale din România, dăunătorii români – mai mici şi mai mari – le consideră inexistente, trecându-le sub tăcere. În ceea ce priveşte tematica limbajului public, predomină amestecul isteric al pornirilor tensionate şi discursul manipulat , un aspect în acest sens fiind acela dacă actualul preşedinte de stat a lovit sau nu un copil, în urmă cu cinci ani.

 

În tot acest răstimp, nu se spune dacă cei doi candidaţi la prezidenţiale dispun sau nu de programe privind minorităţile, ci doar atât că au ridicat biciul cu tricolor împotriva autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc. Există oare, pe lângă asigurarea unor funcţii apropiate guvernului, promisiuni – demne de conceptul de la 1 decembrie 1919 de la Alba Iulia – de zăpăcire a maghiarilor transilvăneni, promisiuni care ulterior se dovedesc a fi mincinoase şi mârşave?

Nici măcar astfel de promisiuni nu există. Ca să nu mai amintim de acele drepturi cereşti prevăzute de tratatul – cu caracter obligatoriu pentru România – adoptat în data de 9 decembrie 1919. Oare Mircea Geoană ne va da pe uşă afară, aşa cum a procedat în perioada încheierii alianţei politice cu PD-L? Noi de fapt nu percepem ce au făcut ei cu noi.

În final, dacă nu vom fi atenţi, important nu va fi copilaşul de zece ani lovit peste gură, ci noi vom fi cei care vom păţi acest lucru. Să ne trezim măcar în ultimul moment şi să ne facem auzit glasul, nu numai pentru ciolanul cu funcţii aruncat în faţa noastră, ci şi pentru revendicările noastre reale.

Petiţia de la Alba Iulia

Ca principii fundamentale ale întemeierii noului stat român, Adunarea naţională proclamă următoarele: 1. Libertate naţională deplină tuturor popoarelor convieţuitoare. Fiecare individ va beneficia de utilizarea propriei sale limbi în domeniul învăţământului, administraţiei publice şi justiţiei. Fiecare popor va primi, potrivit procentului numeric pe care îl reprezintă, drept de reprezentanţă în legislativul şi la guvernarea ţării. 2. Legitimiţăţi egale şi libertate confesională deplină tuturor confesiunilor ţării. (1 decembrie 1918)

Tratatul de la Paris privind minorităţile

Paragraful 11 al Tratatului de la Paris privind Minorităţile, încheiat la 9 decembrie 1919 între Puterile Aliate şi România, cuprinde următoarea prevedere: România contribuie la autorizarea dreptului membrilor colectivităţilor de secui şi saşi din Transilvania de a dispune, sub supravegherea Statului Român, în probleme confesionale şi educaţionale, respectiv de autoguvernări locale. Potrivit paragrafului 45 al Tratatului (Dictatului) de Pace de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, teritoriile situate în afara graniţelor stabilite pentru Ungaria în paragraful 27, sunt recunoscute de prezentul Tratat ca aparţinând României.

Tratatul de Pace de la Paris, din 9 decembrie 1919, încheiat între Puterile Aliate şi România, a fost semnat din partea României de generalul Constantin Coandă, fost premier.

Haromszek, nr. 5847 din 02.12.2009 Demeter J.Ildiko

Provocare de extremă dreapta la Sfântu Gheorghe

În pofida tuturor promisiunilor poliţiei, spiritele au fost tulburate ieri, la Sfântu Gheorghe: organizaţia Noua Dreaptă, care grupează tineri români extremişti, a mărşăluit provocator şi vociferând prin centrul oraşului şi, deşi populaţia s-a ferit cu înţelepciune din calea ei , Mişcarea de Tineret 64 de Comitate (HVIM) a ridicat mănuşa şi a organizat un fel de contrademonstraţie.

Între cele două tabere s-au postat două cordoane de jandarmi. La un moment dat, şi-au făcut apariţia şi trupele de intervenţie însă nu a fost nevoie să intervină, cele două tabere mulţumindu-se cu vociferările reciproce. Membrii Noi Drepte – aproximativ 150 – sosiseră înainte de masă, cu mai multe autobuze şi autoturisme şi au fost direcţionaţi de jandarmi direct către parc. Între biserica unitariană şi cea catolică s-au organizat pe rânduri. Îşi fluturau drapelul verde cu cruce celtică, dar şi tricolorul românesc şi hărţi ale României Mari, scandau lozinci şi cântau, îndreptându-se către biserica ortodoxă.

Au mărşăluit pe trotuar, însă nu chiar ca nişte vizitatori civili ai oraşului. Strigau texte de genul: „Pământul Secuiesc – pământ românesc, trebuie unitate naţională, noi suntem români, Harghita şi Covasna sunt părţi ale României”. La mică distanţă de ei, în parc, aproximativ 20 de tineri maghiari încercau să-i huiduiască şi deşi era clar că cei vizaţi nu înţelegeau, s-a scandat de mai multe ori „Să piară Trianonul”. Pentru câteva momente, tinerii români îmbrăcaţi fals elegant, cu cravată roş-galben-albastră şi tinerii maghiari cu pantaloni de camuflaj şi bocanci, aflaţi fiecare pe câte un trotuar în faţa Casei cu Arcade, s-au privit ochi în ochi şi au făcut declaraţii presei: unii au spus că au dreptul cetăţenesc de a sărbători oriunde şi că aceasta nu este o acţiune politică ci una naţională, pentru susţinerea românilor asupriţi şi a secuilor maghiarizaţi, iar ceilalţi, că extremiştii nu au ce căuta aici, că au venit doar pentru a provoca şi a jigni şi că ar fi mai bine să-şi consume energia pentru a-şi dezvolta mediul lor mai restrâns, deoarece maghiarii nu merg acolo să facă ordine. Oaspeţii neinvitaţi, apreciaţi de către politicienii români şi maghiari şi de către autorităţi ca fiind nedoriţi aici, au intrat apoi în biserică, iar după ce au ieşit, au încercat din nou să vocifereze pentru a acoperi glasul tinerilor secui, puţini la număr. S-au postat apoi în spatele masei de aproximativ 300 de persoane care sărbătoreau, pornind – scandând, cântând şi fluturând un drapel de 10 metri – către statuia lui Mihai Viteazul. În acest răstimp, tinerii maghiari au intonat, în faţa statuii paşoptiste, imnul secuiesc. Cetăţenii paşnici participanţi la festivităţi erau conduşi de preoţi ortodocşi. În piaţă defilau câţiva călăreţi îmbrăcaţi în costume populare şi mai multe formaţiuni militare. A luat cuvântul prefectul Codrin Munteanu, care a evocat evenimentele unirii de la 1918 şi a făcut referire la drepturile minorităţilor, promise la adunarea de la Alba Iulia. În opinia sa, România a îndeplinit cu măreţie promisiunile făcute atunci, stabilind astfel în Europa unul din cele mai înalte etaloane, modelul din ţară fiind considerat un exemplu. Consilierul orăşenesc Rodica Pârvan a dat apoi citire unui text foarte bombastic despre însemnătatea marii uniri. Au depus apoi coroane aproximativ 50 de instituţii şi oficii, partide şi organizaţii civile şi chiar şi formaţiile populare care au evoluat. Pe lângă simpatizanţii Noii Drepte, sosiţi din mai multe judeţe, au fost şi delegaţii din Buzău, Sibiu, Braşov şi Suceava. Cu excepţia subprefectului Gyrogy Ervin nu era nici un conducător maghiar de instituţie. Pe la mijlocul manifestării, tinerii patrioţi români au plecat relativ în linişte, însoţiţi de jandarmi, iar spectatorii au aşteptat să se încheie programul folcloric . După două ore, doar câteva steguleţe de hârtie aruncate mai semnalau că centrul judeţului Trei Scaune nu a trăit o zi obişnuită la data de 1 decembrie 2009.

Haromszek, nr. 5847 din 02.12.2009 Gazda Jozsef

Promisiuni neonorate/Gânduri de 1 decembrie

Întâi decembrie… Sărbătoare mare! Sărbătoare naţională! Sărbătoarea naşterii României Mari. Ziua procreării copilului. Sau cum mai este pomenită altfel: Alba Iulia. Sau mai pe larg: marea adunare de la Alba Iulia, sau şi în alt fel: adunarea naţională de la Alba Iulia. Da, adunare naţională. Adunarea naţională a românilor transilvăneni. La care s-au strâns 1.228 de oameni din toate colţurile Transilvaniei, cu ajutor din partea statului ungar (Jaszi l-a liniştit pe Maniu, care urma să plece la Budapesta la finele lunii: guvernul ungar nu va împiedica organizarea unei adunări naţionale, dimpotrivă, MAV a alocat, la ordin de sus, trenuri separate pentru românii care se vor deplasa la adunarea de la Alba Iulia, de la 1 decembrie, în felul acesta, referendumul va putea fi, probabil, evitat), şi unde a fost proclamată unirea Transilvaniei cu ţara-corn de până atunci, în limbaj popular, cu Regatul. (Tot în paranteză fie spus: la 22 decembrie a avut loc la Cluj o contra-mare adunare, la care s-a încercat exprimarea dreptului valabil, şi pentru maghiari, la autodeterminare – în interiorul Ungariei unitare şi neciuntite, revendicăm egalitate deplină în drepturi, libertate şi autoguvernare pentru toate naţiunile de aici -, căreia forţa armată română opresivă i s-a opus cu vehemenţă. Organizatorul marii adunări – la care au participat 40.000 de oameni, printre care şi şvabi şi români din Banat, care votaseră pentru rămânerea lângă Ungaria -, Apathy Istvan a fost şi el condamnat la moarte, deşi ulterior sentinţa nu a fost dusă la îndeplinire.)

Revenind la Alba Iulia, la data de 1 decembrie , în această zi s-au prefigurat lucruri istorice. Va lua naştere statul român, Mare, unitar, statul naţional, în care vom fi şi noi, maghiarii din Transilvania, din Regat. Aşa, fără nume, neobservaţi, la foc de veghe. Toleraţi ceva timp. Pentru că încă de pe atunci eram o naţiune vinovată, căreia, drept pedeapsă, a trebuit să îi fie ciopârţiţă ţara, patria noastră veche de mai bine de 1.000 de ani, cea mai veche ţară din Europa.

Şi pentru ce?

Există legende. Antanta i-a promis-o României în schimbul atacării, la 1916, fără nici o declaraţie de război, a monarhiei până atunci aliate. Aşadar târguiala s-a făcut. Dar a existat şi un alt motiv. Să-i spunem şi acestuia pe nume. Românii nu se simţeau bine sub domnie ungară. Domnia austriacă au acceptat-o cum au acceptat-o . Ura sălăşluia în sufletele lor (Românii evaluau istoria popoarelor transilvănene prin prisma unor puncte de vedere exclusiv naţionale româneşti. În această viziune, poporul român transilvănean apărea ca unul care, în pofida originii sale nobile, gâfâia sub oprimarea maghiarilor barbari, iar împotriva tiraniei acestora, poporul român a protestat în permanenţă prin revolte naţionale).

Ce am făcut să merităm toate acestea? Viziunea Sfântului Ştefan – respectă-i pe străini deoarece ei sunt giuvaerele coroanei tale – este un fapt istoric. Tot un fapt istoric este şi acela că adunarea naţională de la Turda a fost prima – din lume – care a proclamat, la 1568, legea libertăţii conştiinţei. Iar această lege le-a asigurat drepturi egale bisericilor greco-catolică şi ortodoxă.

Ură! Doar ură! Când s-a stabilit la Alba Iulia Libertate naţională deplină pentru popoarele conlocuitoare. Fiecare popor are dreptul la educaţie şi guvernare în propria-i limbă, la administraţie proprie, la indivizi aleşi din propriile-i rânduri (punctul II al Rezoluţiei), e de mirare că toate au rămas doar pe hârtie? Contravin modului românesc de gândire, concepţiei româneşti. Şi în Transilvania este validat următorul principiu: Pentru copiii cetăţenilor români, este posibil exclusiv învăţământul în limba română. Deşi au trecut 91 de ani, încă mai avem şcoli iar principiul este şi azi principiu. Iar promisiunea cu fiecare popor are dreptul la educaţie şi guvernare în propria-i limbă, la administraţie proprie, la indivizi aleşi din propriile-i rânduri, a rămas doar o promisiune. Preşedintele Băsescu a spus la Budapesta: Niciodată! Niciodată nu va avea maghiarimea din România autonomie, cu alte cuvinte: niciodată nu vor respecta această promisiune făcută la Alba Iulia. Cel puţin aşa gândeşte primul om – în aceste momente – al ţării. Şi la fel gândesc şi cei care se vor afla la putere. Să se dea drepturi? Pentru ce?

Au trecut 91 de ani de la acel 1 decembrie. Groaznice vremuri! Şi de atunci, mergem tot înapoi. Pentru că mai degrabă ne îndepărtăm decât să ne apropiem de îndeplinirea celor hotărâte pe atunci de crema românimii transilvănene. Deşi vremurile au avansat! Iar spiritul care a caracterizat Monarhia Austro-Ungară tot va trebui să triumfe mai devreme sau mai târziu, pentru că era un spirit mai înalt, mai drept şi mai uman. Însă pentru ca el să triumfe, depinde de noi, de lupta noastră. În lupta noastră am putea lua ca exemplu lupta de odinioară a românilor transilvăneni. Nici ei nu au primit gratis Transilvania. Nici ei nu au primit gratis România Mare. Au luptat pentru ele.

Haromszek, nr. 5858 din 15.12.2009 Farkas Reka

Vor prefect maghiar

În cazul asumării unui rol la guvernare, UDMR şi-ar dori un prefect maghiar în Trei Scaune şi o reprezentare maghiară mai bună decât în urmă cu un an în conducerea instituţiilor judeţene – a declarat preşedintele filialei judeţene a UDMR, Tamas Sandor. Duminică, UDMR şi PD-L au negociat din nou la Bucureşti, însă deocamdată nu au ajuns la acest nivel.

Ca prim pas, vor purta discuţii pe marginea componenţei guvernului, după care vor vorbi şi despre prefecţii şi conducătorii maghiari de instituţii. În judeţul Covasna, insistă asupra numirii unui prefect maghiar şi ar dori ca în cazul conducătorilor de instituţii să fie validat principiul proporţionalităţii etnice (75% maghiari, 25% români), un obiectiv de perspectivă fiind ca acest lucru să fie prevăzut şi de o lege, cum se întâmplă în Tirolul de Sud. Le este clar că acest lucru nu este posibil imediat, însă şi-ar dori să obţină un procent ceva mai bun decât a fost cel de anul trecut, înainte de destituirea conducătorilor maghiari de instituţii.

Tamas Sandor a mai declarat că joi a fost prezent la Bucureşti, la consfătuirea consultativă a preşedinţilor teritoriali, în cadrul cărora au fost formulate propuneri. Preşedinţii teritoriali au definit reorganizarea regională corespunzătoare, accelerarea descentralizării şi modificarea legii învăţământului drept cele mai clare şi mai imporante condiţii ale participării la guvernare.

Szekely Ujsag, nr. 48 din 04-10.12.2009 Kadar Edit

Şedinţa de bilanţ a Ordinului Istoric al Vitejilor

Statul-major din Transilvania al Ordinului Istoric al Vitejilor, înfiinţat de Horthy Miklos, şi-a convocat la Miercurea Ciuc şedinţa de bilanţ din acest an. La întrunire au fost prezenţi viteazul Hunyadi Laszlo – căpitanul căpităniei Ordinului Istoric al Vitejilor, viteazul Lazar Elemer – căpitan de stat major, viteazul Kocsis Laszlo – căpitan de stat major, conducătorii scaunelor transilvănene .

Şedinţa a fost deschisă de v. Lazar Elemer, căpitan de stat major pe ţară. Acesta a prezentat evenimentele din 2009 şi planurile pentru 2010. Conducătorul Ordinului a atras atenţia asupra îndeplinirii misiunii asumate în interesul naţiunii, al secuimii. Ordinul trebuie să se afle în slujba progresului maghiarimii, protecţiei tradiţiilor maghiare, respectiv restabilirii conştiinţei morale . Noi trebuie să creăm o imagine pozitivă de viitor , a subliniat v. Lazar Elemer.

Au urmat raporturile de bilanţ prezentate de conducătorii din Scaunul Sepsi, zona Sovata-Ocnele, Scaunul Odorhei, Scaunul Gheorgheni, Scaunul Ciuc,. Scaunul Mureş şi Scaunul Brăduţ-Micloşoara. V. Benko Emoke, căpitanul Scaunului Brăduţ-Micloşoara, a insistat asupra amplasării unui stâlp funerar în memoria lui Kerekes Izsak, erou de baladă. V. Kadar Edit – locotenent – a prezentat drapelul vitejilor din Scaunul Brăduţ-Micloşoara.

V. Hunyadi Laszlo a atras atenţia asupra valorilor Transilvaniei şi a subliniat că îşi asumă în continuare stimularea respectului de sine al poporului din Transilvania.

În opinia viteazului Kocsis Laszlo – căpitan de stat major din Transilvania de Nord , Ordinul Istoric al Vitejilor reprezintă pulsul naţiunii, atât ordinul, cât şi întreaga naţiune trebuie să se supună unei schimbări morale.

V. Lazar Elemer a pomenit despre proiectul porţii secuieşti ce urmează a fi amplasată în localitatea ungară Kenderes. Poarta e sculptată de meşterii secui din Bazinul Baraolt, din respect faţă de guvernatorul Horthy Miklos. Amplasarea porţii secuieşti se află sub patronatul Ordinului Istoric al Vitejilor. Acţiunea a fost susţinută şi de Asociaţia Horthy Miklos, Uniunea Marinarilor şi Autoguvernarea din Kenderes.

Revista presei maghiare din România Reviewed by on . Haromszek, nr. 5846 din 01.12.2009 Sylvester Lajos 1 Decembrie În timp ce statuia de la Reci, a honvedului decapitat, a fost excavată din curtea muzeului, un cu Haromszek, nr. 5846 din 01.12.2009 Sylvester Lajos 1 Decembrie În timp ce statuia de la Reci, a honvedului decapitat, a fost excavată din curtea muzeului, un cu Rating: 0

About Centrul European de Studii Covasna – Harghita

Obiectivele FORUMULUI sunt: a) Promovarea şi apărarea prin toate mijloacele legale a identităţii naţionale, a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ale românilor din judeţele Covasna şi Harghita, în condiţiile specifice conferite în această zonă de ponderea lor numeric scăzută; b) Sprijinirea accesului comunităţilor româneşti la resursele derulate prin programele şi proiectele de dezvoltare promovate şi finanţate de autorităţile publice centrale şi locale, precum şi de organizaţiile europene; c) Stimularea constituirii şi funcţionării unor asociaţii comunitare locale, ca forme legale de autoorganizare a comunităţilor româneşti, care să reprezinte interesele specifice ale acestora în vederea soluţionării problematicii cu care se confruntă; d) Reprezentarea intereselor comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita în raporturile cu autorităţile publice locale şi centrale, precum şi cu diferitele organisme internaţionale; e) Obţinerea statutului de participant, ca parte direct interesată, în consultările şi negocierile purtate pe plan local, regional, naţional şi internaţional premergătoare adoptării unor decizi, hotărâri sau acte normative ale căror efecte vizează interesele românilor din Covasna şi Harghita. f) Recomandarea persoanelor reprezentative din societatea civilă românească, din cele două judeţe, pentru a candida, în condiţiile legii, la alegerile locale şi parlamentare, sau pentru alte funcţii şi demnităţi publice; g) Sprijinirea Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, a parohiilor de pe cuprinsul său, în lucrarea de revigorare a credinţei strămoşeşti, în promovarea unui dialog ecumenic cu celelalte culte din zonă; h) Acordarea de asistenţă şi suport logistic şi moral unităţilor de învăţământ cu predare în limba română din cele două judeţe; i) Sprijinirea instituţiilor româneşti de cultură existente în judeţele Covasna şi Harghita, pentru păstrarea şi dezvoltarea tradiţiilor, a patrimoniului cultural şi spiritual; j) Sprijinirea mass-media de limbă română (presa scrisă, posturi radio şi TV) din cele două judeţe şi realizarea unui parteneriat cu mass-media naţională; k) Protejarea şi cinstirea limbii române, a însemnelor şi simbolurilor naţionale; l) Acordarea de burse de studii, premii, diplome şi alte însemne de merit celor ce contribuie semnificativ la realizarea scopului şi obiectivelor Forumului; m) Sprijinirea activităţilor proprii ale asociaţiilor şi fundaţiilor componente; n) Organizarea de activităţi filantropice şi de asistenţă socială; o) Dezvoltarea unor parteneriate active cu românii de pretutindeni şi cu organizaţii ale acestora din ţară şi străinătate; p) Demersuri pentru iniţierea şi susţinerea unui dialog constructiv cu societatea civilă a comunităţilor maghiare din cele două judeţe, în vederea convieţuirii în spiritul cunoaşterii şi aprecierii valorilor specifice şi comune, al înţelegerii şi conlucrării în interes general şi pentru eliminarea oricăror forme de discriminare pe motiv de etnie sau confesiune; q) Combaterea şi contracararea manifestărilor rasiste, şovine, xenofobe şi a tendinţelor de enclavizare etnică a zonei; r) Monitorizarea vieţii publice locale şi sesizarea instituţiilor publice naţionale şi internaţionale, precum şi a opiniei publice, despre încălcările drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Lasă un comentariu

scroll to top