Home » Arhiva AXA anul IV » Axa 52 » Cuvânt înainte

Cuvânt înainte

Am ajuns, cu ajutorul Domnului, să aducem la lumină cea de-a cincizecişidoua AXĂ. Este a doua din seria nouă, în acest format. AXA cincizecişiunu a provocat unele discuţii, a ridicat probleme în rândurile cititorilor. Acest lucru ne bucură, pe de-o parte, dar, pe de altă parte, ne obligă să facem câteva precizări. Tot pentru cititorii AXA. Aşadar, mai întâi, despre reacţiile la AXA 51. Apoi despre AXA 52, pe care o aveţi acum înaintea ochilor.

Un text care a stârnit discuţii, în unele cazuri chiar tensionate, este textul referitor la plăcile de la Sinaia şi imaginile care reproduc plăcile – atâtea câte sunt cunoscute acum. Textul lui Gabriel Boholţ este o introducere în problemă, cu alte cuvinte pune în faţa cititorului stadiul în care se află această poveste. Însă, discuţiile au fost generate chiar de imaginile plăcilor – atâtea câte mai există fotografiate. Unii cititori ne-au felicitat pentru …- nu e locul aici. Alţii însă au fost scandalizaţi fiindcă, după cum ne spunea unul dintre ei, „aceasta este o problemă capcană”, mai precis „este vorba despre un protocronism periculos”, „plătit de ruşi, de sovietici”, şi că „acest protocronism este îndreptat împotriva Bisericii, împotriva lui Hristos”. Acuza este, pe cât de gravă, pe atât de eronată, dar are o justificare: falsul protocronism promovat şi propagat în perioada comunistă. Numai că noi cunoaştem acest lucru, care se perpetuează şi astăzi – există chiar mai multe grupuri de fals protocronism, care afirmat sau implicit fac abstracţie de realitate, făcând un mare deserviciu drepteicredinţe prin înşelarea şi rătăcirea mai multor creştini. Pe scurt, ştim aceste lucruri, pe care le considerăm cu totul greşite. Dar, fără a fi o anchetă poliţistă, ceea ce ne-am propus noi – AXA – a fost să aducem la cunoştinţă românilor aceste obiecte şi povestea din jurul lor. Este vorba despre istoria neamului nostru înainte de venirea lui Hristos, istorie care nu este cunoscută mai deloc şi care – şi mai rău – este în mare parte inventată. Credem că avem datoria să încercăm să ne cunoaştem istoria. De altfel, în AXA 52, am reluat tema, publicând traducerea acestor plăcuţe de către domnul Dan Romalo, mulţumită căruia se mai ştie ceva despre aceste plăci. Un alt punct de discuţie, AXA 51, a fost generat de textele din Bucovina Profundă, referitoare la vaccinuri – este simptomatic. Un altul s-a referit la faptul că tot atacăm iudeofrancmasoneria „care nu e aşa de rea cum spunem noi” – la această poziţie chiar nu avem ce să spunem, decât că nu înţelegem ce poate citi cel care a făcut remarca, în revista AXA. Apoi, unii au fost nemulţumiţi că ne pronunţăm aşa de net în privinţa subiectului Roşia Montana. Alţii au fost scandalizaţi că „ne-am luat de” George Enescu în Raportul Orbului – lor le răspundem că noi nu „ne luăm” de nimeni, dar că afirmaţiile referitoare atât la George Enescu, cât şi la festivalul cu acelaşi nume, sunt adevărate. Ştim că e incredibil. Dar, ce este uşor de crezut în AXA?

Acum despre AXA 52. În primul rând, trebuie spus că AXA 52 este ilustrată cu reproduceri după unul dintre manuscrisele – Stihos – făcute de Picu Procopie Pătruţ. Pentru aceasta suntem recunoscători Muzeului Ţăranului Român care ne-a pus la dispoziţie, prin amabilitatea doamnei Georgeta Roşu, aceste imagini, care apar aici în „varianta” alb negru, din motive lesne de înţeles. Despre sălişteanul autodidact din secolul al XIX-lea, care s-a călugărit, autor al mai multor astfel de manuscrise – minuni de simplitate şi iubire de Hristos – trebuie spus aici doar că are o inestimabilă valoare pentru români, atât prin ceea ce a ajuns la noi, cât şi prin viaţa lui. Cu toate acestea sunt foarte puţini români care să fi auzit de el. Rândurile care îi sunt dedicate în revistă, precum şi ilustraţiile ale căror autor este Picu Procopie Pătruţ, sunt o încercare de a atrage atenţia asupra acestui român exemplar.

O încercare asemănătoare face şi la rubrica Râpa Robilor, prin reproducerea/ restituirea unei mici părţi din linografiile unui mare artist român din perioada interbelică, Alexandru Bassarab, care a fost pus la index pentru vina de a fi fost „comandant legionar”. Nu insistăm aici asupra faptului că nu este vorba despre nici o vină ci chiar de o foarte mare calitate – o vom face la momentul potrivit.
Traducerea plăcilor de la Sinaia, făcută de Domnul Dan Romalo, ne achită de promisiunea făcută în numărul anterior. Despre scrierea sacră pe teritoriul Daciei – un studiu edificator, semnat de Vicu Merlan – vă introduce mai mult în subiectul deschis de plăcile de la Sinaia, redimensionându-l. Se vorbeşte despre plăcile de la Tărtăria şi despre numeroase situri arheologice în care au fost făcute descoperiri puţin cunoscute; faptul că aceste situri nu mai sunt cercetate, astăzi când este mai necesar ca oricând să clarificăm aceste enigme referitoare la originile noastre – acest fapt este simptomatic şi corect din punct de vedere politic.

Tot despre poveşti vechi, cu daci, veţi putea citi un studiu semnat de Mihai-Silviu Chirilă, la rubrica Contraatac; de această dată însă ne sunt aduse înainte, legende, chipuri şi argumente în cea mai mare parte livreşti.

Natalia Varaniţă ne aduce mai aproape Basarabia, în Basarabia noastră cea de totdeauna, iar în rubrica dedicată problemei românilor din Ardeal, pe lângă presa maghiară din România, veţi mai putea citi un interviu luat istoricului Dinu C. Giurescu (de fapt scriptul unei emisiuni: Punctul de întâlnire) şi o propunere adresată Academiei Române de către Vasile Lechinţan.

În Bucovina profundă se ridică din nou probleme legate de vaccinarea „obişnuită” şi „naţională” – tot aici ne sunt propuse strategii şi soluţii în lupta de apărare în faţa ocultei, precum şi ipostasuri ale Împărăţiei Cereşti; toate textele sunt semnate de Mircea Puşcaşu. Nu doar ca reacţie la reacţia pe care a produs-o referirea la festivalul Enescu, din AXA 51, publicăm în acest număr un studiu despre muzică semnat Dan Bădulescu. Spunem cu toată convingerea: acesta este un studiu care „ar trebui visat” de toate generaţiile – este fundamentul înţelegerii muzicii.

În Cetatea Creştină, veţi găsi un îndreptar duhovnicesc de mare folos în lupta cu patimile, semnat de Artemie Popa. Am reluat, după câtăva vreme, rubrica Curs – cu Cursul de logică al lui Nae Ionescu, pe care îl vedem ca deosebit de important pentru formularea şi înţelegerea formulării în gândirea românească. Câteva gânduri referitoare la dimensiunile omului duhovnicesc, aparţin lui Florin Manole.
În AXA 52, Florin Stuparu face, în Oglinda Vremii, rechizitoriul unui „moment” istoric, care a avut şi are consecinţe imense în viaţa noastră. Este chiar momentul în care se inventează în lumea „modernă”, „fabrica de clişee ideologice”: 1848; şi este la fel de incredibil ca… toate textele AXA. Iar fratele Florin Stuparu, deşi plecat la Domnul, este la fel de prezent în AXA – pe coperta 1 stă aşezat chipul său.

Sabia de foc este a Sfântului Ilie Lăcătuşu – câteva date referitoare la viaţa Părintelui Ilie Lăcătuşu şi Acatistul Sfântului Ilie Lăcătuşu ne-au fost puse la dispoziţie de Ciprian Voicilă, care a îngrijit volumul din care sunt extrase materialele din această rubrică.

Fără să fim susţinătorii scandalului, liniştea vă va fi alungată, din nou, de către fratele nostru care semnează Saccsiv – despre care trebuie să vă precizăm că tot ceea ce face, face din dragoste frăţească întru Hristos şi nu din ură faţă de „ceilalţi”.

Şi iată că aveţi în faţă AXA 52. Sigur că e firesc, dar e şi foarte dificil. Cel puţin pentru noi. Aşa încât, vă rugăm şi de această dată, faceţi-vă timp, cumpăraţi şi citiţi revista AXA. Şi pomeniţi-ne în rugăciunile voastre.

Cuvânt înainte Reviewed by on . Am ajuns, cu ajutorul Domnului, să aducem la lumină cea de-a cincizecişidoua AXĂ. Este a doua din seria nouă, în acest format. AXA cincizecişiunu a provocat une Am ajuns, cu ajutorul Domnului, să aducem la lumină cea de-a cincizecişidoua AXĂ. Este a doua din seria nouă, în acest format. AXA cincizecişiunu a provocat une Rating:
scroll to top