Home » Editoriale » Jurnal de front » VII. România încotro?
VII. România încotro?

VII. România încotro?

martie 20, 2012 11:03 am by: Category: Jurnal de front, Politică Leave a comment A+ / A-

Tată ceresc, Iisuse Hristoase şi Maică Precista, vă rugăm să nu luaţi mâna ocrotitoare de pe necăjitul neam românesc şi să ne ajutaţi:
– să înţelegem şi să înlăturăm minciuna şi nedreptatea şi să îndepărtăm lucrarea vrăjmaşului din ţară şi din afara ţării;
– să cunoaştem trecutul, să refacem prezentul şi să pregătim viitorul neamului pentru mântuire şi bună orânduiala în ţară;
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin!

I.Regimul post comunist de exploatare a României – din perioada 22 decembrie 1989 – 31 decembrie 2008

După înlăturarea la 22 decembrie 1989 a organizaţiei politice ceauşiste, în ţara noastră au fost întreprinse numeroase acţiuni politice deosebite pentru înlăturarea posibilităţii instaurării unui regim democrat autentic, bazat pe tradiţia noastră, a românilor, adică în primul rând pe cultul muncii, al cinstei şi pe cel al răspunderii.

Posibilitatea legală ca cei 8 milioane de salariaţi participanţi la constituirea Fondului de dezvoltare economică timp de aproape 8 ani, cât şi a celor 5.621.500 participanţi la creşterea economică să devină şi acţionari, adică co – proprietari, a fost înlăturată prin măsura dispusă de noua conducere, de restituire a fondurilor respective.

De asemeni, a fost exclusă şi posibilitatea refacerii satelor româneşti, acţiune care a fost îndeplinită în special, prin nerecunoaşterea oficială a proprietăţii milenare asupra terenurilor, a locuitorilor satelor.

În întreaga perioadă menţionată, adică în cele 6.948 de zile au avut loc numeroase acţiuni politice şi economice, cu un conţinut neclar, care au fost urmate de consecinţe deosebite, cazuri din care fac parte şi următoarele:

a. Acţiuni politice din perioada 22 – 25 decembrie 1989

După plecarea familiei Ceauşescu din capitală, în ţara s-a extins încrederea în refacerea normalităţii în viaţă şi activitatea românilor.

Soarta ţării noastre a fost însă determinată de acţiunile oficiale şi neoficiale întreprinse în perioada 22 – 25 decembrie, de gruparea politică care a preluat puterea, grupare din care au făcut parte nomenclaturiştii de gradul I : Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, Oliviu Gherman, Dan Marţian, generalul Atanasie Stănculescu şi inginerul delicvent – recidivist Gelu Voican Voiculescu.

Din acţiunile politice oficiale şi neoficiale care au fost îndeplinite în perioada respectivă, fac parte şi următoarele:

01 Modificarea documentului – Mazilu, până la prezentarea sa oficială, prin excluderea a 58 de cuvinte, operaţiune pentru care nu au fost aduse justificări nici pentru:

  • înlăturarea proclamaţiei privind restituirea pământului către ţărănime;
  • anularea ultimei prevederi, adică a frazei : „Aşa să ne ajute Dumnezeu” deşi neamul românesc crede de la începutul veacurilor creştine în Tatăl Ceresc, fiind primul popor creştin din Europa.

02 Nepublicarea oficială a modului de organizare pentru îndeplinire, în cazul următoarelor obiective cuprinse în „Comunicatul către ţară”:

  • restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei;
  • eliminarea metodelor administrativ – birocratice de conducere economică centralizată;
  • promovarea liberei iniţiative şi a competentei în conducerea tuturor sectoarelor economice;
  • conţintul programului de restructurare a agriculturii şi de sprijinire a micii producţii ţărăneşti;
  • programul privind trecerea presei, radioului, televiziunii din mâinile unei familii despotice, în mâinile poporului;

03 În „Comunicatul către ţară” a fost cuprinsă numai acţiunea politică de eliminare a clanului Ceauşescu de la putere, fără a fi prezentate oficial:

  • structura şi vinovăţiile clanului respectiv;
  • modul de judecare şi de condamnare a crimelor comuniste săvârşite în perioada 1944 – 1989.

04 Documentul Mazilu – Brucan, după prezentarea sa oficială, a fost completat cu încă 293 cuvinte, cuprinzând în final 646 cuvinte, adică cu o creştere totală de 83%, neexistând informaţii oficiale nici pentru:

  • publicarea documentului respectiv în M.O. № 1 cu data de 22 decembrie, deşi completările finale au fost efectuate după această dată;
  • identitatea luptătorilor care ani de zile şi-au pus în pericol şi viaţa, protestând împotriva tiraniei;
  • destinaţia documentului Mazilu – Brucan;
  • introducerea simţului răspunderii în rândul cadrelor de conducere a Statului Român.

05 După prezentarea oficială a Comunicatului către ţară de către Ion Iliescu, Televiziunea a devenit Tele – revoluţie, în special în perioada 22 – 25 decembrie, sub coordonarea lui Teodor Brateş, rămânând neclarificate:

  • temeiul susţinerii preşedintelui Televiziunii române Răzvan Teodorescu ca: „Televiziunea şi radioul au condus practic lupta unui întreg popor împotriva celui mai teribil totalitarism din Europa politica”;
  • încetarea completării, Caietului de bord al Secretariatului de emisie, de la 22 decembrie ora 11: 46 – până la 3 ianuarie 1990;
  • nepublicarea volumului II şi III, a lucrării – document „Revoluţia română în direct” – de către directorul TV, Răzvan Teodorescu şi Mihai Tătuluci;

06 În perioada 22 – 26 decembrie 1989 au fost ucişi 944 şi răniţi 2.214 participanţi la revoluţie, neexistând informaţii oficiale nici pentru:

  • organele statului nostru care au fost desemnate să desfăşoare acţiuni de cercetare, judecare şi condamnare a celor vinovaţi pentru crimele respective;
  • lista nominală a vinovaţilor şi condamnaţilor pentru faptele penale, finalizate de organele respective.

07 Efective de miliţieni, securişti şi alte echipe înarmate, s-au întors la unităţile lor după 25 decembrie, cazuri pentru care se menţine în continuare secretul privind:

  • identitatea formaţiilor militare în cauză, componenţa şi conducătorii acestora;
  • activitatea desfăşurată după 22 decembrie;
  • rapoartele de activitate prezentate de conducătorii formaţiilor în cauză.

08 După actul de la 22 decembrie, au fost efectuate arestări în rândul unor formaţii de luptă clandestină, operaţiuni militare pentru care nu au fost prezentate informaţii oficiale, măcar pentru:

  • numărul arestaţilor din formaţiile clandestine înarmate, originea acestor formaţii şi identitatea comandanţilor lor;
  • instituţiile române şi conducătorii acestora, care au efectuat cercetarea arestaţilor respectivi;
  • lista nominală a arestaţilor care au fost eliberaţi, cu motivarea punerii lor în libertate;
  • lista nominală a celor arestaţi care au fost judecaţi şi condamnaţi pentru faptele săvârşite.

09 Biblioteca Centrală Universitară a fost distrusă etaj cu etaj, cu rachete trimise din zona apropiată, acţiune criminală pentru care nu au fost prezentate oficial informaţii nici pentru:

  • volumul materialului documentar distrus prin acţiunea respectivă şi valoarea acestuia;
  • instituţia care a fost desemnată să intreprindă cercetarea;
  • identitatea formaţiei înarmate care a săvârşit atacul în cauză şi comandantul acesteia;
  • măsurile dispuse de noua conducere a statului nostru pentru pedepsirea vinovaţilor.

10 Pentru judecarea şi condamnarea familiei Nicolae şi Elena Ceauşescu, în ziua de luni, 25 decembrie 1989, nu au fost aduse explicaţii oficiale nici pentru:

  • legalitatea înfiinţării şi funcţionarii Tribunalului Militar Extraordinar;
  • componenţa organizatorică a instituţiei respective;
  • nominalizarea împuterniciţilor desemnaţi să asigure calitatea de anchetatori, martori şi judecători;
  • normalitatea judecării, condamnării şi a executării soţilor Nicolae şi Elena Ceauşescu în prima zi de Crăciun, sărbătoare care reprezintă o parte însemnată din tradiţia neamului nostru;
  • instituţia statului român, desemnată să primească şi să păstreze Dosarul Penal Nicolae şi Elena Ceauşescu.

11 În prima zi de Crăciun, au fost judecaţi, condamnaţi la moarte şi executaţi soţii Ceauşescu – inclusiv confiscarea averii – capetele de acuzare fiind:

  • genocid – peste 60.000 de victime;
  • subminarea puterii de stat prin organizarea de acţiuni armate împotriva poporului şi a puterii de stat;
  • infracţiunea de distrugere a bunurilor obşteşti prin distrugerea şi avarierea unor clădiri, explozii în oraşe, etc.;
  • subminarea economiei naţionale;
  • încercarea de a fugi din ţară pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari, depuse la bănci străine;

Pentru cele cinci capete de acuzare privind crime grave săvârşite împotriva poporului român şi a României de către cei doi inculpaţi, nu au fost date publicităţii documente doveditoare.

12 Formaţia politică care a acţionat în perioada 22 – 25 decembrie, nu a inclus în programul său folosirea în favoarea românilor a realităţii economice existente la sfârşitul anului respectiv, adică:

  • existenţa a 1.541 întreprinderi industriale de stat, cu 4 milioane de salariaţi;
  • existenţa a 41.876 unităţi comerciale, cu 643 mii salariaţi;
  • existenţa a 713 mii salariaţi în sectorul de construcţii, 618 mii în sectorul transporturi, 460 mii salariaţi în sectorul de gospodărie comunală şi locuinţe, etc. (82-105)

Numărul mediu al salariaţilor pe ţara a fost de 8 milioane, care a contribuit în calitate de proprietari la înfiinţarea şi creşterea Fondului de dezvoltare economică, timp de aproape 8 ani.

De asemeni la dezvoltarea economiei naţionale au contribuit şi 2.326.700 pensionari şi cele 3.294.800 gospodarii ţărăneşti care au fost obligate să se înscrie la C.A.P.
Legal, noua conducere a statului nostru trebuia să dispună măcar următoarele măsuri:

  • publicarea oficială a volumului Fondului de dezvoltare economică şi a numărului de co – proprietari;
  • legiferarea preluării efective a proprietăţii întreprinderilor de stat de către: cei 8 milioane de salariaţi, 2.326.700 pensionari şi de cele 3.294.800 gospodarii ţărăneşti, adică legalizarea proprietăţii pentru cei 13.621.500 creatori ai acestei avuţii naţionale;
  • publicarea situaţiei economic – financiare a tuturor întreprinderilor industriale, stabilită pentru sfârşitul anului 1989, cu numărul de salariaţi, pe localităţi;
  • reinstaurarea în România a dreptului sau milenar de proprietate, autentic democrat, cât şi refacerea statului nostru, prin reintroducerea răspunderii directe a acestuia faţă de neamul românesc.

13 Sub regimul secretului de stat au fost incluse după 22 decembrie, de noua conducere a ţării şi destinaţia a 39 unităţi economice înfiinţate de România în majoritatea continentelor, unităţi din care au făcut parte şi:

  • Societatea mixtă româno – peruană – Întreprinderea minieră specială „Antamina” (83)
  • Societatea mixtă „Societe Cotonniere Congolaise” cu 5.000 ha pentru cultura bumbacului şi a altor plante (84)
  • Societatate de exploatare minieră în S.U.A. (zăcăminte miniere, cărbune coxificabil) în statul Virginia (85)
  • Societatea minieră „Mekambo Somifer” din Republica Gabon (86)
  • Perimetrul petrolifer N.C. 114 şi N.C. 115 din Libia.
  • Exploatarea minieră din Ucraina.
  • Banca mixtă germano – română Frankfurt – Bucarest Bank AE (87)
  • Banca Italo – Română S.A., cu sediu în Italia (88)
  • Banca Egipteano – Română cu sediul la Cairo (89), etc.

Efectiv, au fost înlăturate de poporul român orice informaţie oficială privind:

  • unităţile economice şi bancare româneşti existente la sfârşitul anului 1989 în străinătate şi identitatea cadrelor lor de conducere;
  • volumul patrimoniului şi situaţia economico – financiară existenţa la sfârşitul anului la unităţile respective;
  • conţinutul raportului de activitate pe anul 1989, a Ministerului de comerţ exterior, privind situaţia economico – financiară a unităţilor române din străinătate.

14 În anul 1989, România a desfăşurat o activitate de comerţ exterior cu 77 principale tari de pe glob, din care, în:

  • Europa cu 25 ţări
  • Asia cu 25 ţări
  • Africa cu 14 ţări
  • America cu 11 ţări
  • Oceania cu 2 ţări (82-630-645), rămânând nepublicate oficial:
    • întreprinderile româneşti care au desfăşurat activitatea de comerţ exterior;
    • ţările din cele cinci continente cu care au fost realizate activităţile respective;
    • situaţia economico – financiară a contractelor de comerţ exterior, la sfârşitul anului 1989;
    • măsurile dispuse de noua conducere în perioada 22 – 25 decembrie şi după, pentru creşterea eficienţei, corectitudini şi responsabilităţii salariaţilor din unităţile noastre de comerţ exterior;
    • numărul salariaţilor şi identitatea cadrelor de conducere din unităţile respective.

15 Nu au fost prezentate oficial informaţii privind volumul avuţiei naţionale existent la sfârşitul anului 1989.

În Evidenţa generală a avuţiei naţionale, legiferată de Legea № 9 /1972, Legea finanţelor, au existat informaţii oficiale obligatorii pentru:

  • bunurile care s-au aflat în fondul unitar al proprietăţi de stat;
  • creanţele statului;
  • bunurile proprietatea organizaţiilor cooperatiste şi a altor organizaţii obşteşti;
  • Datele cuprinse, în Evidenţă generală a avuţiei naţionale au fost asigurate pe baza informaţiilor de ordin contabil şi statistic cât şi de inventarele periodice.

16 Destinul neamului românesc a fost pregătit şi finalizat cu următoarele realităţi expuse de:

  • H. R. Patapievici care a transmis concluzia sa: „Privit la raze X, trupul poporului român abia dacă este o umbră: el nu are chiag, radiografia plaiului mioritic este ca o fecală: o umbră fără schelet, o inimă fără cur, fără şira spinării”(90 – 63 )
  • Silviu Brucan a precizat: „În 1989 am fost puşi în situaţia de a constitui în România capitalismul”.

„După ’89 clasa capitaliştilor s-a format în principal pe socoteala statului prin rapt al valorilor imobiliare, fondurilor fixe şi chiar a capitalului social al întreprinderilor şi organizaţiilor de stat’’ ( 91 – 36, 37 ), neexistând completări sau informaţii oficiale nici pentru:

  • documentaţia privind trecutul neamului nostru cercetată de H. R. Patapievici, în baza căreia a ajuns la concluzia respectivă;
  • activitatea desfăşurată de H. R. Patavievici pentru cunoaşterea trecutului şi pentru întărirea prezentului şi pregătirea viitorului neamului românesc;
  • formaţia politică care în anul 1989, împreună cu patriotul Silviu Brucan a fost pusă în situaţia de a construi capitalismul în România;
  • justificarea oficială ca o formaţie politică care a introdus comunismul în România, poate şi trebuie să construiască aici capitalismul – fără nici o răspundere;
  • înlocuirea şi după anul 1989 a tradiţiei neamului românesc şi a credinţei sale creştin-ortodoxă, cu furtul din patrimoniul poporului – construit prin munca şi jertfa acestuia – pentru formarea pe ascuns a clasei capitaliştilor.

17 Patriotul Silviu Brucan, a prezentat oficial şi următoarea sa gândire politică:

„În ianuarie 1990 am declarat că românii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a învăţa democraţia. Acum pot adăuga că vor fi necesari tot 20 de ani pentru ca România să depăşească starea de subdezvoltare economico – tehnică şi să ajungă în rândul ţărilor dezvoltate (92 – 144)

Specialistul politic în cauză nu a prezentat informaţii nici pentru una din următoarele probleme:

  • identitatea şcolilor elementare, medii şi a celor superioare absolvite;
  • profesiunea cuprinsă în diploma de învăţământ superior;
  • gradul de cunoaştere a trecutului istoric al ţării noastre;
  • faptele concrete de ordin politic şi economic realizate personal în perioada 1944 – 1989, perioada în care a funcţionat în calitate de nomenclaturist din grupa I;
  • înlăturarea posibilităţii ca România să devină o ţară cu democraţie reală bazată pe conducerea poporului român;
  • componenţa formaţiei politice care în perioada 22 – 25 decembrie o introdus programul neoficial de şubrezire economică a statului român, pentru o perioadă de 20 ani, program care în realitate ne-a şubrezit pentru o perioadă de 40 de ani.

18 Pentru formaţia de politicieni care au provocat şi definitivat evenimentele din ţara noastră, începând cu noaptea zilei de 22 decembrie 1989, adică: Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Bârlădeanu, Oliviu Gherman, Dan Marţian, generalul Atanasie Stănculescu, Gelu – Voican Voiculescu formaţie la care se alătura şi H. R. Patapievici, nu exista informaţii oficiale privind:

  • identitatea bunicilor şi părinţilor lor;
  • localitatea unde aceste rude s-au născut, profesiunea lor şi serviciile aduse României;
  • identitatea fraţilor şi surorilor celor şapte politicieni şi serviciile făcute ţării noastre în perioada comunistă şi în timpul evenimentelor din decembrie 1989.
SURSA INFORMAŢIILOR
Nr. crt. Titlu Pag. Autor Editura Anul
1 Istoria Parlamentului şi a vieţii parlamentare în România 143, 185, 189, 194, 456, Editura academiei R.S.R. Bucureşti 1983
2 Istoria loviturilor de stat in România, volumul I 232, 239, 336 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006
3 Constituţia din 1923 În dezbaterea contemporanilor 25,81,443 Humanitas, Bucureşti 1990
4 O istorie sinceră a poporului român 262, 279, 282, 307, 332, 333, 348, 359, 360, 466, 467 Florin Constantin Univers Enciclopedie Bucureşti 1997
5 Casa Regală – volumul I – 1866-1900 17,18,65,129 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2003
6 Burghezia română 126, 131, 134, 218 Stefan Zeletin Humanitas Bucureşti 1991
7 Opere economice 367 P.S. Aurelian Editura Academiei R.S.R. 1967
8 Istoria loviturilor de stat în România volumul II 124, 127, 176, 188, 211, 214, 232, 237, 246, 312, 313, 314, 316, 322, 324, 327, 380 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006
9 De ce a fost sacrificat Eminescu ? 93, 94, 97 Theodor Codreanu Editura ”Grigore Tăbăcaru” Bacău 2001
10 Studii 489, 530 G. Zane Editura Eminescu 1980
11 Răscoala ţăranilor de la 1888 10, 152 Constantin Corbu Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1978
12 Istoria Dreptului Românesc volumul I 172 Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1980
13 Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea intai 255, 308 Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1984
14 Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea a doua 183, 233 Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1987
15 Neam fără noroc – sau blestemul lui Zamolxe 98, 110, 164, 178, 191, 209, 236, 247, 255, 263, 264, 265, 352 Alexander E. Ronnett Editura Vicovia Bacău 2008
16 Stenogramele şedinţelor Consiliului de miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul I 191, 206, 538 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 1997
17 Casa Regală volumul II – 1901-1930 205, 207, 216, 262, 280 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2004
18 Relaţiile agrare şi mişcări ţărăneşti în România 196, 558, 572, 585 Institutul de Istorie ”N. Iorga” al Academiei R.S.R. Editura Politică 1967
19 Reforma agrară din 1921 în România 146, 231, 307, 342, 352 D. Sandu Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1975
20 Sub trei dictaturi 42 Lucretiu Pătrăşcanu Editura Politică Bucureşti 1970
21 Pentru legionari volumul I 20, 21, 28, 97, 114, 235, 273, 322, 364 Corneliu Zelea Codreanu Editura Scara Bucureşti 1999
22 România, cu şi fără Antonescu 209, 291, 293, 335 Gheorghe Buzatu Editura Moldova Iaşi 1991
23 Magazinul istoric 24 octombrie 2008
24 Amorurile principelui Carol de Hohenzolern Gabriel Perrenii Editura Omnes 1971
25 Armata, mareşalul şi evreii 52, 59, 105, 166, 201, 448, 449, 484 Alex Mihai Stoenescuv Rao International Publishing Company 1998
26 Casa Regală volumul III – 1930-1937 77, 113, 144, 178 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2005
27 Istoria loviturilor de stat în România volumul III Cele trei dictaturi 13, 121, 122, 123, 139, 142, 256, 311, 398, 399, 538, 539, 543, 553, 562, 660, 661, 669, 671, 672, 674 Alex Mihai Stoenescu Rao International Publishing Company 2006
28 Viaţa economică şi politică a României 1933-1938 100, 130, 131, 282 Emilia Sonea • Gavrilă Sonea Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1978
29 România în perioada revoluţiilor naţionale din Europa (1919 – 1944) – Mişcarea legionară 44, 81, 102, 103, 112, 118 Michele Rallo Sempre Bucureşti 1999
30 Viaţa politică şi procesul lui Iuliu Maniu volumul I 129, 130, 262 Cicerone Ioanitoiu Bucureşti 1997
31 Viaţa politică din România 1918 – 1944 150 Ioan Scurtu Editura Albatros Bucureşti 1982
32 Era Libertăţii Statul Naţional Legionar volumul I 102, 113, 116, 121, 201 Horia Sima Editura Gordian Timişoara 1995
33 Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu (mai 1938) 223, 224, 225, 226 Kurt W. Treptow – Gheorghe Buzatu – Iaşi 1994
34 Istoria Gărzii de Fier 1919 – 1941 Mistica Ultranationalismului 10, 11, 261, 283, 292 Francesco Veiga Humanitas Bucuresti 1993
35 Mişcarea legionară – în texte originale şi imagini 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210 Editor Lucian Borleanu Editura Lucman Bucureşti
36 Legiunea ”Arhanghelul Mihail” 208 Armin Heinen Editura Humanitas Bucureşti 1999
37 Destinul Miscarii Legionare 72, 73, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84 Stefan Aparaschivei Editura Gama 1996
38 Casa Regală volumul IV – 1938-1947 VIII, X, 106, 240 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2006
39 Capitalul strain in societatile anonime din Romania, in perioada interbelica 118 Constantin Bogdan – Adrian Platon Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1981
40 Casa Regală şi afacerile cu devize 1935 – 1940 volumul IV 26, 97 Costin Murgescu Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1970
41 Garda de Fier – organizaţie teroristă de tip fascist 62, 63, 131 Mihai Fatu – Ion Spalatelu Editura Politică Bucureşti 1980
42 Istoria politică şi militară a razboiului României contra Rusiei Sovietice 58 General Platon Chirnoaga Editura Fides Iaşi 1997
43 Era libertăţii – Statul Naţional Legionar volumul II 76, 82, 116, 119, 125, 126, 129, 131 Horia Sima Editura Gordian Timişoara 1995
44 Evreii sub regimul Antonescu 77, 311, 312, 335 Radu Ioanid Editura Hasefer a F.C.E.R. Bucureşti 1997
45 Arhivele totalitarismului 32 Revista Institutului Naţional pentru studiul totalitarismului Anul I № 1/1993
46 Legionarii noştri 178, 179 Ion Coja Editura Kogaion Bucureşti 1997
47 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul II 58, 181, 359, 755 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 1998
48 Noica şi Mişcarea Legionară 256 Sorin Lavric Humanitas Bucureşti 2007
49 Mareşalul Antonescu şi Catastrofa României 108, 171 Eduard Mezincescu Editura Artemis Bucureşti 1993
50 Evreii sub regimul Antonescu 48 Radu Ioanid Editura Hasefer Bucureşti 1997
51 Hitler, regele Carol şi mareşalul Antonescu – Relaţiile româno-germane 1938 – 1944 271, 279, 280, 285 Andreas Hillegruber Humanitas Bucureşti 1994
52 Procesul lui Ion Antonescu 178, 196, 477 Editura Eminescu 1995
53 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul IX 27, 42, 429 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2006
54 Preliminarii politico – diplomatice ale insurecţiei române din august 1944 92, 133, 461, 462, 464, 468, 478, 479 A. Simion Editura Dacia Cluj 1979
55 Monitorul Oficial № 299 17-XII-1941
56 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul III 381, 433 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2001
57 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VII 250 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2003
58 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VIII 625 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2004
59 Stenogramele şedintelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul X 518 Arhivele Naţionale ale Romaniei Bucureşti 2007
60 Jurnal 151 Constantin Sanatescu Editura Humanitas Bucureşti 1993
61 23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul III XXI Direcţia Generală a Arhivelor Statului Centrul de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1985
62 23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul IV 542 Direcţia Generală a Arhivelor Statului Centrul de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucuresti 1985
63 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul V 226 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2005
64 România ca o pradă 305, 315 Radu Theodoru Editura Alma
65 România la cumpăna istoriei 308, 309, 357, 385, 386 Ion Suta Editura Enciclopedică Bucureşti 1991
66 România sub regimul comunist 26, 31, 54, 114, 121, 179 Dennis Deletant Biblioteca Sighet, Fundatia Academia Civica Bucureşti 1997
67 Mari crime împotriva naţiunii române – Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României 30, 32, 33, 34, 76, 77, 78, 79, 85, 88, 89 Neagu Cosma Bravo Pres 1995
68 Sovietizarea României – Percepţii angro-americane 1944 – 1947 106 Ion Chiper – Florin Constantin – Adrian Pop Iconica Bucureşti 1993
69 Dezvoltarea economică a României 1944 – 1964 26, 116 Academia R.P.R. – Institutul de cercetări economice Editura Academiei R.P.R. Bucureşti 1964
70 Monitorul Oficial № 33 din 10 februarie 1945 1945
71 Monitorul Oficial № 128 din 5 iunie 1946 1946
72 Anul 1948 – instituţionalizarea comunismului 509, 512, 514 – 519, 832 – 839 Fundaţia Academia Civică 1998
73 Instaurarea comunismului – Între rezistenţă şi represiune 06, 213 – 278, 384, 434 Fundaţia Academia Civică 1995
74 Buletinul Oficial al R.S.R. № 1 din 21 august 1965 1965
75 Anii 1973 – 1989 Cronica unui sfarşit de sistem 152, 831 Analele Sighet – 10 Fundaţia Academia Civică 2003
76 Buletinul Oficial I , № 39 din 1 decembrie 1989
77 Jurnalul fericirii 34, 82, 107, 151, 286 N. Steinhardt Editura Dacia Cluj 1991
78 Buletinul Oficial I , № 13 din 18 aprilie 1989 1989
79 Buletinul Oficial I , № 38 din 30 noiembrie 1989 1989
80 Buletinul Oficial I , № 18 din 2 aprilie 1989 1989
81 Buletinul Oficial I , № 62 din 7 decembrie 1989 1989
82 Anuarul statistic al României – 1990 105, 630 – 645 Comisia naţionala pentru statistică 1990
83 H.C.M. № 1557/1973 1973
84 H.C.M. № 73/1975 1975
85 H.C.M. № 76/1975 1975
86 H.C.M. № 189/1976 1976
87 Decretul № 358/1976 1976
88 Decretul № 322/1979 1979
89 Decretul № 220/1976 1976
90 Politice 63 H.R. Patapievici Humanitas Bucureşti 1997
91 Treptele tranziţiei spre capitalism 36, 37 Silviu Brucan Nemira 1999
92 Stâlpii noii puteri în România 144 Silviu Brucan Nemira 1996
93 Pagini inedite din istoria dreptului vechi românesc 30, 153 – 203 Andrei Radulescu Editura Academia Română Bucureşti 1991
94 Echipa de sacrificiu – Din culisele guvernării postrevoluţionare 5.I.1990 – 5.II.1991 16, 69, 70, 115 Editat de ”România azi” S.A. Bucureşti 1992
95 România: revoluţia încâlcită 175, 176 Nestor Rates Editura Litera Bucureşti 1994
96 Revoluţia trăită 58 Ion Iliescu Editura redacţiei publicaţiilor pentru străinătate 1995
97 Monitorul Oficial II – Dezbateri Parlamentare Senat № 205 din 10 noiembrie 1995 – Senat
98 Cuget Ortodox № 9 (anul II) iulie – august 2009 15 Editat de Mănăstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 2009
99 Cuget Ortodox № 8 (anul II) mai – iunie 2009 4 Editat de Mănăstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 2009
100 Dicţionarul enciclopedic român volumul II D –J 210 Editura Politică Bucureşti 1964
101 Garda de Fier, în ancheta Tribunalului de la Nürberg 7 Mihail Fotin Enescu Fundatia culturală ‚”Buna Vestire Sibiu 1996
102 Geneza revoluţiei române de la 1848 39, 43 Gheorghe Platon Editura Junimea 1980
103 Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria 27, 45, 102, 128, 129, 130, 158, 166, 167, 267 Dr. N. C. Paulescu Bucureşti 1913
104 Scrieri politice 344, 382, 395, 424, 456, 502 C. Rădulesc Motru Editura Nemira 1998
105 România – la cumpăna istoriei 374, 381, 386, 387 Ion Suta Editura Ştiinţifică 1991
106 Naţionalişti, antinaţionalişti, O polemică cu publicistică românească 35, 87, 96, 105, 106, 116, 117, 172 Gabriel Andreescu Polirom Iaşi 1996
107 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării 3, 4, 32, 70, 110, 113, 124, 133, 134, 137, 139, 140 Consiliul Naţional de acţiune împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate „Cartea Albă a crimei organizate şi a corupţiei 1998 1998
108 O. U. G. Nr. 21/ 20.V.1997 Legea Nr. 140/24. VII.1997 1997
109 Legea Nr. 271/ 29.V.2001 2001
110 Razboiul nevăzut III&mbsp;Politica Filo-Sionistă a României În faţa Europei şi a lumii editia a-II-a 75, 376, 398 Cornel Dan Nicolae Carpathia Cartea Secretă 2006
111 Constituţia României Articolele: 82, 90, 108, 109
112 Naţionalism – sau Democraţie 150, 179 Aurel C. Popovici Editura Albatros Bucureşti 1997
113 Neoiobăgia Studiu economico- sociologic al problemei noastre agrare 33 C. Dobrogeanu- Gherea Editura Librăriei Socec Bucureşti 1910
114 Democratia hienelor Spionaj, sange si teroare 4, 28 Colonel (R) Florian Garg Editura „Obiectiv Craiova 2002
115 Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României 6, 7 Neagu Cosma Editura Bravo Press 1996
A Armistiţiul din 1944 si implicaţiile lui 8, 9 Cornel Coposu Editura Gandirea Romaneasca Bucureşti 1990
B Anuarul Statistic al Romaniei 1937-1938 1937-1938
116 Istoria Bisericii Ortodoxe Române Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu Editura Episcopiei Dunării de Jos Galaţi 1996
VII. România încotro? Reviewed by on . Tată ceresc, Iisuse Hristoase şi Maică Precista, vă rugăm să nu luaţi mâna ocrotitoare de pe necăjitul neam românesc şi să ne ajutaţi: - să înţelegem şi să înlă Tată ceresc, Iisuse Hristoase şi Maică Precista, vă rugăm să nu luaţi mâna ocrotitoare de pe necăjitul neam românesc şi să ne ajutaţi: - să înţelegem şi să înlă Rating: 0

About Constantin Bulibașa

Lasă un comentariu

scroll to top