Home » Editoriale » Raportul orbului » Despre iepurași, oușoare, puișori și ortodocșii de noi
Despre iepurași, oușoare, puișori și ortodocșii de noi

Despre iepurași, oușoare, puișori și ortodocșii de noi

aprilie 14, 2014 12:00 am by: Category: Raportul orbului 3 Comments A+ / A-

Motto: „Iepurașul mustăcios e de Paște norocos,
nu-ți lasă cadou în ghete, are el alte secrete:
pasca, oul înroșit, cozonacul, mielul fript și un Paște Fericit!”
(urare „tradițională” de sezon)

Suntem în Postul Mare. Mai sunt mai puțin de două săptămâni până la Înviere. Cu o mare grijă față de cumpărători, negustorii au început deja să-și vândă marfa, specială pentru „Sfintele Sărbători” – cu varianta „Sfintele Sărbători de Paști”. Dacă, cumva, am fi picat chiar acum pe planeta Pământ și ne-am fi întrebat ce sărbători sunt acestea, atunci cu siguranță că am fi aflat lucruri, pe care noi cei de acum nu le mai observăm, nu le mai vedem, cu care ne-am obișnuit, dar care sunt cu totul pierzătoare pentru noi.

Așadar, sărbătorile care urmează încep să se întrezărească: apar iepurașii, din ce în ce mai des, pe firmele luminoase – cu variante multiple: domni cu urechi de iepurași, domnișoare dezbrăcate cu aceleași urechi care însă seamănă mai mult cu niște „cornițe”, sau chiar iepurașii colorați, frumoși și pufoși (la fel cum colorate sunt revistele cu iepurași, cu plai și cu boi). Toate acestea sunt, după cum spune lumea, „haioase”. Deci, este o sărbătoare cu iepurași. Au apărut însă și puișorii de găină, desigur gălbui și desigur tare frumoși și pufoși. Nu este nici o îndoială, la această fotografie trebuie adăugate și ouăle colorate: roșu, galben, verde, albastru și restul culorilor. Dacă mai punem că mirosul acestor sărbători se bazează pe miel – cu variantele ciorbă și la cuptor – atunci vom începe să înțelegem cât de importantă și în același timp animalieră este această sărbătoare sau „Sfintele Sărbători de Paști”. Atenție: de o deosebită importanță sunt, și de această dată – ca și la sărbătoarea porcului de crăciun – cadourile, darurile. E un fel de parolă: „Ce ai vrea să-ți aducă iepurașul?”, care legitimează și încununează această minunată sărbătoare de „primăvară”.

Ceea ce vă povestesc eu aici, puteți vedea și chiar vedeți și Domniile Voastre, oriunde v-ați localiza în credincioasa noastră țară de 87% ortodoxie. Și cu siguranță că vedeți toate acestea – plus motivul generator pentru toate sărbătorile tuturor românilor, steaua polară a existenței noastre: coca cola! Nu trebuie uitat nici filmul de mare efect – pe care îl vedem în fiecare an și care ne arată o poveste neoprotestantă, anticreștină, cu un personaj care nu are nimic a face cu Hristos – care nu a fost, nu este și nici nu va fi vreodată vedetă de film. Acesta este tabloul sărbătorilor de primăvară sau a „Sfintelor Sărbători de Paști”, la români.

Cu siguranță și pe bună dreptate, aceasta ar înțelege cineva care ar veni acum pentru prima oară pe planeta Pământ. Nu știm și nici nu ne interesează ce ar gândi despre acestea respectiva fictivă persoană, tocmai fiindcă nu poate exista.

Însă, câteva întrebări ne ațin calea. Ce se întâmplă cu Sărbătorile Românilor? Cum e posibil ca întregul aparat de propagandă anticreștin numit mass-media să promoveze, fără nici cea mai mică reținere aceste blasfemii, aceste huiduieli la adresa credinței românilor, și în ultimă instanță la adresa românilor? De ce nu ia nimeni atitudine? De ce ne mai uităm la televizoarele lor pline de infecție? De ce mai citim gazetele, care acum – mai ales acum – ne arată femei goale și în care se dezbat lucruri de „maximă importanță economică”?

Cel mai probabil acestea sunt ispite – părintele lor este chiar dracu, de altfel prezent în chiar toate reclamele, cu toate variantele lor – dar, în același timp sunt încercări. Încercări pentru fiecare dintre noi. Ce facem noi atunci când suntem puși în prezența unei situații de acest fel – și suntem puși sau ne punem noi înșine, încontinuu? Oare nu înțeleg românii dreptcredincioși că ei sunt cei care „consumă” toate aceste otrăvuri, și aceasta chiar la cererea lor? Prin faptul că nu doar că permit ci și participă la aceste odioșenii, chiar dacă unii dintre ei par sau fac pe indignații.

Nimeni nu ne face acest rău – noi înșine ni-l facem, fiindcă nu cred că a fost cineva obligat să-și cumpere televizor și să trăiască hipnotizat de imaginile mișcătoare, care nu au nici cea mai mică legătură cu existența noastră; cum nu cred că a fost cineva forțat să citească ziarul sau să asculte radio – chiar dacă toate acestea se fac sub acoperirea și justificarea nevoii de informație. Este cert că toate blasfemii sunt gândite și administrate concertat; cum clar este că toate sunt îndreptate împotriva Învierii, despre care nici nu se pomenește – sunt cu mult mai importante: mielul, oul, iepurașul, puișorul ș.a.m.d.

Informațiile pe care ar trebui cu necesitate să le avem acum, în Postul Mare, sunt la îndemâna oricui – dar puțini sunt cei care le cercetează și, și mai puțini, cei care le trăiesc.

Câți dintre – din nou – cei 87% din credincioșii, care suntem noi, „s-au informat” despre Săptămâna Mare? Câți știu că Luni iudeii au hotărât să-L răstignească pe Hristos, că Marți a fost proorocirea distrugerii Templului, că Miercuri a fost ungerea picioarelor lui Hristos și tot atunci ucenicii s-au tulburat din cauza lui Iuda, iar Iuda a primit arginții; că Joi este Cina cea de Taină, spălarea picioarelor, rugăciunea din muntele măslinilor și tot atunci Hristos este luat; că Vineri, Dumnezeu este în fața Sinedriului, la Pilat și suportă toate batjocurile și chinurile; că tot Vineri a fost răstignit, a murit, I-a fost împunsă coasta, a fost coborât de pe cruce, iar mormântul I-a fost pecetluit; că Sâmbătă Hristos a pogorât la iad și, că Duminică a Înviat? Iată: acestea sunt „informații” vitale pentru noi. Din surse demne de toată încrederea, de la un „agent special”, dintr-o sihăstrie de prin Munții Neamțului, avem chiar „informația” că de aproape două mii de ani fiecare săptămână este Săptămâna Mare – dar aceasta este o informație mai specială. Ați auzit pe undeva de iepurași, veverițe, oușoare, puișori și cadouri, cozonac și budincă? Nu. Fiindcă aici este vorba despre viață și moarte, sau mai bine zis despre nemurire – spre osândă sau spre bucurie; nu despre animale și produse agricole. Dragi creștini ortodocși, care suntem noi.

Voi, cei care aveți o legătură cu biserica, cei care nu creșteți animăluțe ritualice sau oușoare multicolore, cei care sunteți preocupați de propria-vă mântuire și de mântuirea neamului vostru; cei care știți ce se petrece în acest post – covârșitor pentru noi -, altceva decât oferirea de daruri și coca cola sau pepsi; cei care simțiți greutatea atât de minunată a răspunderii pe care o aveți în cadrul neamului care v-a ivit și știți că mântuire înseamnă jerfă și nu budincă sau cozonac cu stafide.

Voi, cei care v-ați îmbrăcat în Hristos, prin sfântul botez, și purtați la gâtul sufletului vostru crucea de pe Golgota, pe care a fost răstignit chiar Dumnezeul și Mântuitorul nostru, Iisus Hristos, Cel ce a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând.

Voi, trebuie să vedeți și să înțelegeți că nu este un așa mare efort – despre jertfă nici nu se poate vorbi – să vă opriți din a mai sprijini lupta împotriva lui Hristos și împotriva mântuirii noastre. Este foarte simplu: nu mai deschideți cutia cu minciuni și blasfemii denumită și televizor, nu mai citiți ziarele și nu mai ascultați delirul emoționant tremurător – chiar dacă vi se pare că sună bine. Poate vi se pare prea greu. Bine, atunci poate fi numită jertfa voastră: să nu-L mai batjocoriți pe Hristos.

Toată viața noastră depinde de acest lucru: conștientizarea faptului că nu trebuie să mai lovim cu piciorul în țepușă. Acest lucru trebuie să ne ducă la atitudine eliberatoare și nu la pasivitate complice cu urâtorii lui Hristos.

Fiindcă altfel, cum mai putem să răspundem în fața Învierii: „Adevărat a Înviat!”?

Despre iepurași, oușoare, puișori și ortodocșii de noi Reviewed by on . Motto: „Iepurașul mustăcios e de Paște norocos, nu-ți lasă cadou în ghete, are el alte secrete: pasca, oul înroșit, cozonacul, mielul fript și un Paște Fericit! Motto: „Iepurașul mustăcios e de Paște norocos, nu-ți lasă cadou în ghete, are el alte secrete: pasca, oul înroșit, cozonacul, mielul fript și un Paște Fericit! Rating: 0

About Mugur Vasiliu

Mugur Vasiliu (n. Bacău, 9 martie 1965) Biografie Facultatea de Litere, secţia română-engleză, Universitatea din Bucureşti, promoţia 1991; Doctorand al Universităţii din Bucureşti, Catedra de literatură - specializarea Ştiinţe filologice, cu lucrarea “Prolegomene la o nouă hermeneutică a textului folcloric” 1991-Muzeul Ţăranului Român, secţia de cercetare ştiinţifică în antropologie culturală; 1998-Guvernul României, Departamentul Informaţiilor Publice, Subsecretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni; 1999-Guvernul României, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni; 1999-Ministerul Învăţământului “ Centrul Eudoxiu Hurmuzachi pentru Românii de Pretutindeni, Departamentul de Cercetare şi Documentare; 2001-Editura Christiana; 2001-Radio România Tineret; 2002-Editura SCARA; 2003-B1 TV; 2003-Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere “ Cursul de Comunicare interculturală “ Folclor; 2004-Universitatea din Bucureşti, Facultatea de litere “ Cursul de Comunicare interculturală “ Folclor. Funcţii deţinute: Cercetător ştiinţific în antropologie culturală în cadrul Muzeului Ţăranului Român; Director al revistei ”Scara” editată de Asociaţia Română pentru Cultură şi Ortodoxie; Subsecretar de stat Guvernul României, Departamentul Informaţiilor Publice; Secretar de stat Guvernul României, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de peste Hotare; Director de studii Centrul “Eudoxiu Hurmuzachi” pentru Românii de Pretutindeni, Departamentul de Cercetare şi Documentare; Director al întâlnirii românilor de pretutindeni, Sibiu 2000 “ ROMFEST 2000; Director de editură - Editura Christiana; Realizator al emisiunii săptămânale radio (în direct) “ Moralia; Realizator al emisiunii săptămânale de cultură (în direct) “ 100 DE MINUTE PE CALEA VICTORIEI “ B1 TV. Activităţi în cadrul Muzeului Ţăranului Român: Cercetări de teren:- Săpânţa, Maramureş, 1991, 1992 - Mănăstirea Putna, 1992 - Mănăstirea Râmeţ, 1992 - Mănăstirea Horezu, 1992 - Scheii Braşovului, 1993 - Bărăgan, Ialomiţa-Constanţa, 1993 - Dobroteşti, Teleorman, 1992, 1993, 1994 - Brăneşti, Ilfov, 1994, 1995 - Liteni, Suceava, 1995 - Pietroasele, Buzău, 1995, 1996 - Tescani, Bacău, 1996, 1997 - Plopşor, 1997 Expoziţii - “Crucea” “ expoziţia permanentă a muzeului - Expoziţia “Crucea “ semn şi materie”, Paris, 1994 Activităţi în cadrul Guvernului României: Elaborarea si editarea celor 10 Programe de acţiune pentru fluidizarea relaţiilor statului român cu comunităţile româneşti din lume; Elaborarea unei strategii coerente de colaborare şi conlucrare cu românii din lume “ Întru apărarea comunităţilor româneşti din lume; Elaborarea Hotărârii de Guvern pentru înfiinţarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare; Înfiinţarea Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Peste Hotare; Vicepreşedinte al Subcomisiei pentru minorităţi la Tratativele de la Budapesta 1998, în a doua sesiune a Comisiei Mixte Bilaterale Româno-Maghiare; Elaborarea şi popularizarea în mediile politice şi administrative româneşti a unei prezentări a situaţiei reale a comunităţilor româneşti din Ungaria “ Raport privind situatia comunităţii româneşti din Ungaria; Organizarea primei întâlniri a celor mai importanţi jurnalişti din România şi Basarabia, la Chişinău - decembrie 1998. Colaborări în publicistică: “Glasul” ” ziarul Ligii studenţilor, 1991; Monografia ”Dobroteşti, un sat din Teleorman”; Volumul ”Picu Pătruţ”; Revista Muzeului Ţăranului Român, ”Rosturi”, 1992; “Scara “ revista de oceanografie ortodoxă”, 1996; Cotidianul ”Flux”, din Basarabia, 1998-2004; “Curierul naţional”, 2004 Colaborări în domeniul filmului şi televiziunii: Televiziunea naţională “ 1990-1993 Fundaţia Arte Vizuale ” 1996, 1997 Pro TV “ 1995 Video Est “ 1997, 1998 B1 TV “ 2002,2003 Naţional TV “ 2004 “ realizatorul emisiunii TalkShok Filme Autor al filmelor documentare:”Mumele”, 1995; “Tonel şi Vieru sau despre rostul cântării”, 1996; “Lumea pe dos sau despre rostul carnavalului”, 1998 Distincţii Premii obţinute de filmul ”Tonel si Vieru”: Premiu de regie- Festivalul de film documentar Etnos, Bacău, 1996; Premiul CNC, Festivalul de film de la Tg. Mureş, 1996; Premiul Non Fiction- Festivalul de film de la Tg. Mures, 1996; Premiul British Council- Festivalul de film antropologic Sibiu, 1996; Premiul special al Uniunii Asociaţiilor Realizatorilor de Film din România, Festivalul Dakino- Bucureşti, 1997; Premiul Asociaţiei Profesioniştilor din Televiziune, 1997; Selecţionări: Festivalul de la Gyor, Ungaria, 1997; Festivalul de film documentar Cinema du Reel- Paris, 1997 Lucrări publicate “Mihai Eminescu. Mărturie despre mine însumi”, 2002; ”Mâna Arhanghelului Mihail. Lecţia de anatomie teandrică”, 2002; ”Despre Zbor şi Moarte”, 2002 Activitate Membru fondator al Ligii Studenţilor din România, 1989-decembrie Membru fondator şi organizator al Pieţei Universităţii, aprilie-iunie 1990 Membru fondator al Mişcării pentru România, 1992 Membru fondator şi preşedintele Asociaţiei pentru cultură şi ortodoxie Directorul întâlnirii românilor de pretutindeni, ROMFEST 2000, Sibiu

Comentarii (3)

  • Mihai FLOAREA

    Felicitări, domnule Mugur Vasiliu, pentru pamfletul dv.!
    Însă, rogu-vă, țineți cont și de credincioșii care nu iau în seamă aberantele reclame pe care le luați dv. în tărbacă, pe bună dreptate!
    În școală, de exemplu, eu le explic de aproape trei decenii elevilor mei, ca profesor de literatură și limbă română și ca diriginte, care este Adevărul și care este Calea către Viață! Îi duc, de cîte ori pot, la Biserică, îndemnîndu-i să se spovedească și să se împărtășească; le explic din perspectivă creștin-ortodoxă literatura (programa actuală, după cum știți, e îmbîcsită de amoralitate, de gunoaie și de imbecilități!)
    V-aș întreba: dv. predați la vreo școală, undeva? Nu de alta, dar mulți intelectuali au abandonat foarte multă vreme catedra, iar educația nu se poate face doar cu pamflete… Deplîng, cam de unul singur, fenomenul abandonării Școlii de către creștinii autentici, în detrimentul imbecilizării practicate cu sîrg de mass-media…

  • Radu

    Acest articol, sinceri sa fim, nu ne spune nimic nou inafara de faptul ca autorul a luat cunostinta dintr-o sursa demna de incredere ca „de aproape doua mii de ani fiecare saptamana este Saptamana Mare”.
    Sa intelegem de aici ca fiecare saptamana din an o putem retrai asemenea Mantuitorului perioada respectiva, adica evenimentele de atunci se pot interpreta printr-o asemenea „grila”? Sau ce altceva?

  • Iacoboaie Radu

Lasă un comentariu

scroll to top