Home » Editoriale » Jurnal de front » II. România – încotro?
II. România – încotro?

II. România – încotro?

februarie 14, 2012 6:00 am by: Category: Jurnal de front Leave a comment A+ / A-

Tată ceresc, Iisuse Hristoase şi Maică Precista, vă rugăm să nu luaţi mâna ocrotitoare de pe necăjitul neam românesc şi să ne ajutaţi:
– să înţelegem şi să înlăturăm minciuna şi nedreptatea şi să îndepărtăm lucrarea vrăjmaşului din ţară şi din afara ţării;
– să cunoaştem trecutul, să refacem prezentul şi să pregătim viitorul neamului pentru mântuire şi bună orânduiala în ţară;
Pentru rugăciunile Sfinţilor Părinţilor noştri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi, Amin!

C – Regele Ferdinand – 27 septembrie 1914 – 20 iulie 1927

Regele Ferdinand, în cele 4.680 zile de conducere a statului Român, după grele evenimente politice europene, a izbutit să contribuie la unirea neamului nostru, rămânând totuşi necunoscute unele acţiuni sau a unor părţi componente ale acestora, acţiuni din care fac parte şi următoarele:

a. Acţiuni cu caracter personal

01 – În cursul anului 1896, în calitate de moştenitor al tronului, prinţul Ferdinand a intervenit la episcopul catolic din Iaşi şi la Papa Leon al XIII-lea, pentru a fi iertat şi binecuvântat, întrucât şi-a botezat pe fiul Carol în rit ortodox (Nota 17, pg. 280) nefiind date explicaţii pentru:

  • nerespectarea Constituţiei României ca viitor rege al ţării noastre, majoritar ortodoxă, prin subordonarea sa Vaticanului;
  • răspunsul Papei Leon al XIII-lea la rugămintea prezentată dânsului de prinţul Ferdinand.

02 În ziua de 11 ianuarie 1920, regele Ferdinand a primit Nota informativă a Direcţiei Poliţiei şi Siguranţei Generale referitoare la agitaţia contra Concordatului, provocată de unii preoţi, în rândul populaţiei din Bucureşti (Nota 17, pg. 205) rămânând necunoscute:

  • identitatea preoţilor şi bisericile de care aparţineau;
  • motivarea agitaţiei împotriva Concordatului;
  • intervenţia organelor poliţieneşti şi consecinţele ei;
  • poziţia regelui şi măsurile dispuse de dânsul.

03 La 10 mai 1927, la stăruinţa regelui Ferdinand, prin mijlocirea unor apropiaţi ai fiului său Carol devenit Caraiman, Concordatul a fost semnat în secret la Vatican (Nota 8, pg. 313), neexistând informaţii pentru:

  • identitatea apropiaţilor fiului Carol, care au mijlocit semnarea Concordatului la Vatican – şi activitatea desfăşurată de dânşii;
  • identificarea semnatarilor români ai Concordatului şi funcţiile acestora;
  • conţinutul documentului în cauză;
  • neincluderea în Concordat, a declaraţiei oficiale de recunoaştere a României Mari – ci într-o anexă, care a fost furată din sediul Ministerului Afacerilor Externe a ţării noastre (Nota 8, pg. 314);
  • explicaţiile aduse de regele Ferdinand în legătură cu documentul respectiv, în faţa parlamentului român şi poziţia acestui for suprem.

04 Concordatul în cauză, întocmit în afara graniţelor ţării noastre şi aprobat la Vatican în anul 1927, a fost votat în anul 1929 în parlamentul ţării (Nota 8, pg. 312), rămânând necunoscute:

  • conţinutul Concordatului aprobat în parlamentul României în anul 1929, cu precizarea diferenţelor faţă de prevederile celui iniţiat şi susţinut de regele Ferdinand în anul 1927 la Vatican;
  • dezbaterile parlamentare privind legalizarea actului impus de Vatican în anul 1927;
  • poziţia primului ministru român faţă de actul politic – religios respectiv.

05 Biserica ortodoxă Română, s-a opus conţinutului Concordatului în cauză, însă conducerea statului nostru a păstrat tăcerea asupra averilor imense cedate Bisericii Romano – Catolice, averi pe care nu le avusese nici pe timpul Austro-Ungariei catolice (Nota 8, pg. 313), averi cedate, din care au făcut parte:

  • zeci de mii de hectare de pământ;
  • sute de imobile;
  • alte proprietăţi care intrau în aşa numitul „patrimoniu sacru”.

De asemeni nu au fost publicate:

  • localităţile unde au fost predate de Statul Român suprafeţele de teren şi imobilele către Biserica Romano – Catolică;
  • instituţia centrală a statului nostru, care a fost împuternicită să desfăşoare acţiunea de predare a patrimoniului respectiv;
  • răspunsul oficial dat de Statul Român, la modul de rezolvare a problemelor prezentate de Biserica Ortodoxă Română, privind neligitimitatea prevederilor cuprinse în Concordatul susţinut de regele Ferdinand.

06 La 26 martie 1926, de Bunavestire, regina Maria a trecut la religia ţării noastre, adică cea creştin – ortodoxă (Nota 8, pg. 232), hotărâre personală deosebită pentru care trebuie să se publice:

  • cine au fost „naşii”, preotul şi biserica ortodoxă unde s-a desfăşurat această ceremonie religioasă;
  • dacă la această ceremonie a participat şi soţul său;
  • motivarea regelui Ferdinand pentru nerespectarea Constituţiei României, adică de a fi creştin – ortodox.

b. Fapte şi probleme din primul război mondial

01 Din datele statistice, rezultă că în primul război mondial, armata germană ocupantă, a scos din ţară, numai pe calea ferată:

  • 1.768.552 tone de grâu şi porumb,
  • 353.352 tone de leguminoase, furaje, oleaginoase şi diverse produse alimentare,
  • 600.000 de cai,
  • 1.400.000 de bovine (Nota 18, pg. 196) rămânând în continuare să fie date publicităţii:
    • numărul de proprietari, pe judeţe, cu cantităţile de produse agricole şi cu efectivele de animale confiscate de germani şi valoarea acestor confiscări;
    • volumul dezdăunărilor plătite de statul german, statului român pentru cele patru categorii din averea agricolă, ridicate de trupele sale;
    • contribuţia regelui Ferdinand la rezolvarea respectivului obiectiv.

02 Ca urmare a incompetenţei şi a laşităţii generalilor Aslan şi Teodorescu, a părăsirii frontului de la Turtucaia de către generalul D. Iliescu, armata română a fost încercuită şi anihilată la 24 august 1916, de armata bulgară, încercuire care s-a terminat prin:

  • uciderea şi rănirea a 160 de ofiţeri şi 6.000 soldaţi;
  • luarea în prizonierat a 480 de ofiţeri şi 28.000 soldaţi şi scăparea din încercuire numai a 5.500 militari (Nota 4, pg. 279), neexistând informaţii pentru:
    • soarta juridică şi militară a generalilor Aslan şi Teodorescu;
    • motivarea trimiterii compromisului general D. Iliescu, ca reprezentant al armatei române în Franţa, în loc să fie trimis la Curtea Marţială (Nota 4, pg. 282);
    • măsurile dispuse de regele ţării în cazul celor doi generali, pentru faptele lor, care au produs dezastru armatei române în luptele de la Turtucaia.

c. Acţiuni şi probleme ale satelor româneşti

01 România a fost singurul stat din lume care nu şi-a achitat datoria faţă de locuitorii ei, pentru rechiziţii făcute în timpul războiului, suma datoriei publice neacordate fiind de peste 800 milioane lei aur, ceea ce reprezintă expresia concretă de sărăcie cu precădere, la populaţia satelor (Nota 8, pg. 380), rechiziţiile pentru care nu există informaţii privind:

  • numărul gospodăriilor de la care au fost rechiziţionate bunuri şi gruparea acestora;
  • neimplicarea regelui şi a şefilor de guvern pentru dezdăunarea proprietarilor.

02 De asemeni, conducerea supremă a Statului Român, deşi a primit despăgubiri de război de la ţările învinse, mai ales pentru satele distruse, aceste despăgubiri nu au fost date celor îndreptăţiţi (Nota 16, pg. 191), neexistând date oficiale măcar pentru:

  • volumul despăgubirilor de război primite de statul nostru;
  • destinaţia despăgubirilor de război dată de conducerea statului;
  • motivarea şefului Statului Român şi a şefilor de guvern pentru ştergerea drepturilor la despăgubirile cuvenite, mai ales familiilor celor aproape 800 de mii de decedaţi în urma războiului de reîntregire a neamului.

03 Pentru stadiul acţiunii politice luată de conducerea ţării, în scopul refacerii proprietăţii ţărăneşti prin reforma agrară începută la sfârşitul anului 1918, nu au fost publicate date oficiale până în prezent.

Într-un studiu, a fost prezentată informaţia că la 1 august 1937 în România au fost împroprietăriţi 1.393.353 săteni cu 3.680.372 ha, adică în medie cu câte 2,77 ha, însă 612.124 îndreptăţiţi nu au primit pământ (Nota 18, pg. 558).

În cei 90 de ani de la începerea reformei de restituire a terenurilor către gospodăriile ţărăneşti – contra plată – a fost păstrat cu stricteţe de către organele centrale ale statului nostru şi a următoarelor componente ale reformei agrare:

  • numărul sătenilor care au primit pământ cultivabil pe provincii şi pe judeţe;
  • explicaţii pentru neîndeplinirea restituirii suprafeţei medii de 5 ha, pe ţară, prevăzută în legile agrare (Nota 19, pg. 146);
  • explicaţii pentru cuprinderea în Constituţia ţării în timpul primului război mondial, exproprierea suprafeţei de 2.000.000 ha, pentru împroprietărirea sătenilor din vechiul Regat, deşi parlamentarii au hotărât expropierea a 2.336.091 ha pământ cultivabil, pentru acest act de dreptate socială, adică mai mult cu 336.091 ha (Nota 1, pg. 456).

04 În anul 1924 a fost votată o lege de expropiere a pădurilor, pentru aproximativ 600.000 ha, lege care a rămas pur şi simplu pe hârtie (Nota 18, pg. 572), rămânând necunoscute:

  • judeţele unde urma să fie aplicată legea în cauză;
  • numărul sătenilor care trebuiau împroprietăriţi;
  • explicaţiile regelui şi a primilor miniştri din perioada respectivă pentru oprirea acestei acţiuni de restituire şi a pădurilor către săteni.

05 Din cele 3 milioane de locuinţe săteşti existente în anul 1929, 2,1 milioane erau făcute din bârne, lipite cu lut, având pardoseala de pământ şi bălegar.

Aproape 700 mii de locuinţe ţărăneşti nu aveau decât o singură cameră, cu ferestre lipite (Nota 20, pg. 42), rămânând fără justificare:

  • neimplicare guvernelor care administrau ţara în perioada interbelică, pentru acordarea măcar a unor ajutoare infime de stat, satelor care au fost distruse în timpul războiului;
  • inexistenţa griji regelui Ferdinand, faţă de oropsita lume a satelor care a adus jertfe enorme pentru supravieţuirea ţării în primul război mondial.

06 În anul 1935, adică la 18 ani de la terminare primului război mondial, în ţara noastră, din cele 3 milioane de gospodării ţărăneşti, 1,1 milioane nu aveau nici o vită de muncă, iar 3,3 sute de mii aveau numai câte una (Nota 18, pg. 585), neexistând date oficiale pentru:

  • cauzele care au impus starea de imposibilitate pentru desfăşurarea activităţii tradiţionale de producţie la aproape jumătate din gospodăriile sătenilor;
  • neimplicarea regelui şi a şefilor guvernelor din perioada respectivă la refacerea economică a satelor româneşti.

07 O dată cu împroprietărirea, în unele judeţe, ţăranii au apelat la împrumuturi pentru achitarea loturilor, operaţiune, care în cele mai multe cazuri s-a terminat prin trecerea terenurilor de la exploatarea boierească sub cea a cămătarilor (Nota 19, pg. 231) rămânând necunoscute:

  • localităţile cu cele mai însemnate suprafeţe de teren împroprietărit, care au fost preluate de cămătari, de la săteni care nu şi-au putut achita datoriile;
  • lista nominală a cămătarilor şi a suprafeţelor de pământ preluate de aceştia de la ţăranii datornici;
  • cauza evitării de către şefii guvernelor a iniţiativei de înfiinţare a unei instituţii prin care să fie acordate credite cu dobândă normală sătenilor împroprietăriţi, pentru plata terenurilor primite.

08 În perioada 01.01.1926 – 31.12.1929, din ţara noastră au emigrat în S.U.A. şi în Canada 55.372 ţărani (Nota 19, pg. 307), neexistând informaţii nici pentru:

  • localităţile de unde au emigrat şi cauzele pentru care au plecat din ţară;
  • religia acestora;
  • motivarea reîntoarcerii şi localităţile la care au revenit cei 11.709 de români;
  • atitudine regelui şi a primilor miniştri faţă de părăsirea ţării de către săteni.

09 Faţă de 1913 – 1914, în anii 1927 – 1928:

  • preţul produselor oficiale au urcat în Franţa la 166,2%, în Italia la 163,7%, în timp ce în România el a scăzut la 80,5%;
  • cheltuielile de exploatare au crescut în ţara noastră la 135, 2 %, iar la cele de consumaţie la 263,6% faţă de media din Europa care era de 147,6%, respectiv 176,2%;
  • ponderea de cumpărare a agricultorilor români reprezenta numai 59, 8 %, faţă de ponderea medie din Europa de 91, 6 % (Nota 19, pg. 342).

Pentru dezastrul economic în care au fost introduse şi menţinute gospodăriile săteşti, nu au fost prezentate oficial informaţii nici pentru:

  • volumul pagubelor provocate agricultorilor prin impunerea unor preţuri pentru produse agricole, la mai puţin de jumătate faţă de cele practicate în ţările europene;
  • creşterea enormă a cheltuielilor de consumaţie în cadrul gospodăriilor ţărăneşti, prin creşterea preţurilor de vânzare a produselor industriale, faţă de cele din ţările apusene;
  • volumul impozitelor şi taxelor impuse satelor;
  • atitudinea regelui şi a primului ministru faţă de „politica preţurilor” practicată oficial împotriva economiei agrare, în favoarea cele capitaliste.

10 În sistemul proprietăţii funciare rurale, a fost introdusă şi menţinută o instabilitate în principal cea tehnică, mai ales prin:

  • nefinalizarea lucrărilor de reformă;
  • sistemul de lucru care a favorizat în mod nemijlocit tergiversarea aplicării reformei;
  • însoţirea reformei agrare aproape pretutindeni de ilegalităţi (Nota 19, pg. 352), realitate pentru care nu au fost date publicităţii:
    • rapoartele guvernelor care au fost la putere în perioada regelui Ferdinand, cu privire la stadiul predării terenurilor către ţăranii care trebuiau împroprietăriţi;
    • iniţiativele regelui Ferdinand pentru înlăturarea abuzurilor comise de autorităţile împuternicite să ducă la capăt reforma agrară.

d. Acţiuni politice naţionale speciale

01 În timpul ocupaţiei germane a Bucureştiului, comunitatea evreiască s-a comportat nedemn, colaborând la jefuirea şi distrugerea proprietăţilor româneşti, angajându-se masiv în funcţii administrative ale regimului de ocupaţie (Nota 8, pg. 327), comportare duşmănoasă pentru care nu au fost publicate informaţii nici pentru:

  • instituţiile administrative centrale şi locale în care au fost angajaţi sau menţinuţi evrei;
  • numărul angajaţilor evrei din cele două feluri de instituţii şi nominalizarea celor care au deţinut funcţii de conducere în instituţiile respective;
  • acţiunile de jefuire şi distrugere a proprietăţilor româneşti şi volumul pagubelor provocate acestora;
  • măsurile dispuse de regele Ferdinand şi primul ministru pentru cercetarea, judecarea şi condamnarea evreilor care au organizat jefuirea şi distrugerea proprietăţilor din capitală.

02 În anul 1920, regele Ferdinand personal, a emis o Notă scrisă referitoare la probleme cu care se confruntă guvernul, printre care, cele privind combaterea mişcării revoluţionare şi necesitatea redresării economice a ţării (Nota 17, pg. 207), rămânând nepublicate:

  • nota întocmită de rege;
  • nominalizarea organizaţiilor revoluţionare, programul acestora, a conducătorilor şi acţiunile întreprinse împotriva ţării noastre;
  • măsurile dispuse pentru refacerea gospodăriilor ţărăneşti şi a unităţilor industriale cât şi modul de îndeplinire a acestora.

03 La sfârşitul anului 1921, regele Ferdinand a primit un exemplar din Raportul Consiliului de Război adresat Corpului II de Armată, întocmit după descinderea făcută la Sediul Centralei Evreilor din România, cu propunerea închiderii sediului şi dizolvare organizaţiei respective (Nota 17, pg. 262), acţiune militară pentru care nu au fost publicate informaţii nici pentru:

  • Raportul Consiliului de Război;
  • faptele comise pentru care a fost ordonată acţiunea de descindere la sediul organizaţiei respective;
  • explicaţiile date de conducerea Centralei Evreilor din România în legătură cu faptele incriminate;
  • închiderea sediului şi dizolvarea organizaţiei respective;
  • modul în care Raportul oficial în cauză a fost susţinut de rege.

04 O importantă parte a venitului naţional produs prin truda poporului român, a continuat să fie însuşită de monopolurile străine (Nota 14, pg. 233) fiind îngrădite informaţiile oficiale şi pentru:

  • numărul şi identitatea monopolurilor respective;
  • volumul profiturilor obţinute în ţara noastră şi transferate în străinătate;
  • măsurile dispuse de regele ţării şi de prim – miniştrii săi pentru prevenirea scurgerii acestor resurse financiare din ţară.

05 La sfârşitul anului 1928, ministrul de război, generalul Cihoski, a emis un ordin prin care a impus întocmirea unor liste cu ofiţeri superiori care făceau parte din masonerie (Nota 8, pg. 322), rămânând necunoscute:

  • efectivele de masoni recrutaţi din ofiţerii armatei române;
  • originea şi obiectivele organizaţiilor masonice din care făceau parte ofiţerii români;
  • măsurile luate împotriva ofiţerilor noştri, deveniţi masoni;
  • legalitatea funcţionării în ţara noastră a acestor organizaţii străine secrete, cât şi legalitatea înscrierii ofiţerilor români în ele;
  • poziţia oficială a regelui nostru faţă de aceste formaţiuni masonice şi poziţia adoptată faţă de ofiţerii armatei care le devenise membrii.

06 Oprirea „revoluţiei bolşevice” programată şi în apusul european, a fost îndeplinită de oastea română, care la 4 august 1919 a intrat în Budapesta, capitala Republicii Sovietice Ungare, condusă de Bela Kun (Nota 4, pg. 307), acţiune militară şi politică pentru care nu au fost făcute comunicări nici pentru:

  • consecinţele imediate ale acţiunii desfăşurată de armata română, până la Budapesta, asupra programului bolşevic de ocupare a Europei Apusene;
  • jertfă umană adusă de ostaşii noştri;
  • volumul cheltuielilor făcute de statul român pentru desfăşurarea acestor operaţiuni militare.

07 În luna aprilie 1921 regele Ferdinand a primit Însemnarea remisă de C. Diamandi lui Take Ionescu, ministru de interne, cu privire la intrare trupelor române în Budapesta şi relaţiile acestora cu grupările politice maghiare (Nota 17, pg. 216), rămânând necunoscute:

  • grupările politice maghiare şi obiectivele urmărite de acestea;
  • natura relaţiilor avute de trupele române intrate în Budapesta, cu grupările politice respective;
  • iniţiativele regelui Ferdinand pentru refacerea graniţelor ţării noastre începând cu cele de la „Nistru până la Tisa”.

08 Vechea şi nociva tradiţie a formei fără fond, s-a manifestat şi în Constituţia din 1923 întrucât deîndată ce un partid s-a aflat la putere, Constituţia a devenit pentru el o literă moartă, întâietatea fiind luată de căpătuire a clientelei politice, chiar împotriva legilor şi a Constituţiei (Nota 4, pg. 332,333) neexistând informaţii nici pentru:

  • cazuri de cheltuire abuzivă a unor fonduri băneşti în cadrul ministerelor şi de pedepsire a celor vinovaţi;
  • măsurile dispuse de regele ţării şi de către prim-miniştri, pentru introducerea şi menţinerea disciplinei financiare în unităţile statului.

09 În timpul domniei regelui Ferdinand, nu a fost organizată şi desfăşurată acţiunea de inventariere a avuţiei naţionale şi în consecinţă populaţia română nu a cunoscut:

  • volumul patrimoniului care a constituit avuţia naţională;
  • modul cum a fost gospodărită avuţia noastră de parlamentul şi guvernele româneşti nici în perioada 1914 -1928.

10 Tot în perioada în care regele Ferdinand a condus România, nu a fost impusă desfăşurarea activităţii Curţii de Conturi pentru verificarea legalităţii cheltuielilor făcute din bugetul statului nostru, fiind în continuare necunoscută modul de folosire a acestor fonduri, cel puţin de către:

  • Curtea Regală;
  • Parlament;
  • Guvern;
  • Ministere;
  • Primăria Capitalei.

11 La începutul lunii februarie 1920, la Iaşi, organizaţia bolşevică condusă de: dr. Ghelerter, Gheler, Spiegler, Schreiber, etc, au organizat la Regia monopolurilor statului:

  • abordarea steagului roşu;
  • sfărmarea tablourilor cu regele Ferdinand;
  • aşezarea de fotografii cu Karl Marx, Trozki, şi Racovski (Nota 21, pg. 20).

Această ofensivă bolşevică a fost înlăturată de o formaţie românească condusă de Constantin Pancu, un meseriaş (instalator de apă şi electricitate) împreună cu studentul C. Z. Codreanu, acţiune pentru care au rămas necunoscute:

  • atitudinea conducerii regiei respective faţă de acţiunile duşmănoase întreprinse de organizaţia bolşevică locală;
  • implicare organelor statului nostru (armata, poliţia şi administraţia) pentru prevenirea şi apoi pentru înlăturarea acţiunii respective.

12 După înlăturarea acţiunilor bolşevice de la Regia monopolurilor statului din Iaşi, formaţiunea patriotică respectivă a reuşit, tot prin C. Z. Codreanu să înalţe steagul tricolor şi deasupra atelierelor căilor ferate de la Nicolina, în locul celui roşu instalat de bolşevici (Nota 21, pg. 21).

Şi pentru această intervenţie a formaţiei condusă de C. Pancu, intervenţie prin care în fapt a fost întrerupt programul de bolşevizare a ţarii noastre, nu există informaţii oficiale nici pentru:

  • măsurile dispuse de guvernul nostru împotriva căpeteniilor bolşevice din Iaşi care au organizat acţiunile duşmănoase la cele două unităţi economice de bază menţionate mai sus;
  • recunoaşterea de către conducerea statului a sacrificiilor şi a meritelor patriotice care au eliminat programul bolşevic în special pentru Iaşi şi pentru Moldova în general;
  • măsurile dispuse de regele Ferdinand pentru pedepsirea căpeteniilor bolşevice care au acţionat la cele două unităţi economice din Iaşi.

13 În cazul reuşitei revoluţiei bolşevice în ţara noastră, aceasta devenea republică şi urma să fie condusă de preşedintele Ilie Moscovici (Nota 21, pg. 28) programare pentru care nu au fost aduse informaţii nici pentru:

  • normalitatea cuprinderii în rândul parlamentarilor români a bolşevicului în cauză începând cu anul 1919;
  • activitatea concretă desfăşurată de Ilie Moscovici în cadrul parlamentului;
  • componenţa formaţiilor de conducere a organizaţiilor bolşevice din ţara noastră, pe judeţe;
  • statutul şi sursele de finanţare a acestei organizaţii;
  • intervenţia regelui, parlamentului şi guvernului român în perioada 1919-1920 pentru pedepsirea căpeteniilor bolşevice care au organizat şi desfăşurat activităţi duşmănoase neamului român.
SURSA INFORMAŢIILOR
Nr. crt. Titlu Pag. Autor Editura Anul
1 Istoria Parlamentului şi a vieţii parlamentare în România 143, 185, 189, 194, 456, Editura academiei R.S.R. Bucureşti 1983
2 Istoria loviturilor de stat in România, volumul I 232, 239, 336 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006
3 Constituţia din 1923 În dezbaterea contemporanilor 25,81,443 Humanitas, Bucureşti 1990
4 O istorie sinceră a poporului român 262, 279, 282, 307, 332, 333, 348, 359, 360, 466, 467 Florin Constantin Univers Enciclopedie Bucureşti 1997
5 Casa Regală – volumul I – 1866-1900 17,18,65,129 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2003
6 Burghezia română 126, 131, 134, 218 Stefan Zeletin Humanitas Bucureşti 1991
7 Opere economice 367 P.S. Aurelian Editura Academiei R.S.R. 1967
8 Istoria loviturilor de stat în România volumul II 124, 127, 176, 188, 211, 214, 232, 237, 246, 312, 313, 314, 316, 322, 324, 327, 380 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006
9 De ce a fost sacrificat Eminescu ? 93, 94, 97 Theodor Codreanu Editura ’’Grigore Tăbăcaru’’ Bacău 2001
10 Studii 489, 530 G. Zane Editura Eminescu 1980
11 Răscoala ţăranilor de la 1888 10, 152 Constantin Corbu Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1978
12 Istoria Dreptului Românesc volumul I 172 Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1980
13 Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea intai 255, 308 Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1984
14 Istoria Dreptului Românesc volumul II – partea a doua 183, 233 Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1987
15 Neam fără noroc – sau blestemul lui Zamolxe 98, 110, 164, 178, 191, 209, 236, 247, 255, 263, 264, 265, 352 Alexander E. Ronnett Editura Vicovia Bacău 2008
16 Stenogramele şedinţelor Consiliului de miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul I 191, 206, 538 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 1997
17 Casa Regală volumul II – 1901-1930 205, 207, 216, 262, 280 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2004
18 Relaţiile agrare şi mişcări ţărăneşti în România 196, 558, 572, 585 Institutul de Istorie ’’N. Iorga’’ al Academiei R.S.R. Editura Politică 1967
19 Reforma agrară din 1921 în România 146, 231, 307, 342, 352 D. Sandu Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1975
20 Sub trei dictaturi 42 Lucretiu Pătrăşcanu Editura Politică Bucureşti 1970
21 Pentru legionari volumul I 20, 21, 28, 97, 114, 235, 273, 322, 364 Corneliu Zelea Codreanu Editura Scara Bucureşti 1999
22 România, cu şi fără Antonescu 209, 291, 293, 335 Gheorghe Buzatu Editura Moldova Iaşi 1991
23 Magazinul istoric 24 octombrie 2008
24 Amorurile principelui Carol de Hohenzolern Gabriel Perrenii Editura Omnes 1971
25 Armata, mareşalul şi evreii 52, 59, 105, 166, 201, 448, 449, 484 Alex Mihai Stoenescuv Rao International Publishing Company 1998
26 Casa Regală volumul III – 1930-1937 77, 113, 144, 178 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2005
27 Istoria loviturilor de stat în România volumul III Cele trei dictaturi 13, 121, 122, 123, 139, 142, 256, 311, 398, 399, 538, 539, 543, 553, 562, 660, 661, 669, 671, 672, 674 Alex Mihai Stoenescu Rao International Publishing Company 2006
28 Viaţa economică şi politică a României 1933-1938 100, 130, 131, 282 Emilia Sonea • Gavrilă Sonea Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1978
29 România în perioada revoluţiilor naţionale din Europa (1919 – 1944) – Mişcarea legionară 44, 81, 102, 103, 112, 118 Michele Rallo Sempre Bucureşti 1999
30 Viaţa politică şi procesul lui Iuliu Maniu volumul I 129, 130, 262 Cicerone Ioanitoiu Bucureşti 1997
31 Viaţa politică din România 1918 – 1944 150 Ioan Scurtu Editura Albatros Bucureşti 1982
32 Era Libertăţii Statul Naţional Legionar volumul I 102, 113, 116, 121, 201 Horia Sima Editura Gordian Timişoara 1995
33 Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu (mai 1938) 223, 224, 225, 226 Kurt W. Treptow – Gheorghe Buzatu – Iaşi 1994
34 Istoria Gărzii de Fier 1919 – 1941 Mistica Ultranationalismului 10, 11, 261, 283, 292 Francesco Veiga Humanitas Bucuresti 1993
35 Mişcarea legionară – în texte originale şi imagini 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210 Editor Lucian Borleanu Editura Lucman Bucureşti
36 Legiunea ’’Arhanghelul Mihail’’ 208 Armin Heinen Editura Humanitas Bucureşti 1999
37 Destinul Miscarii Legionare 72, 73, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84 Stefan Aparaschivei Editura Gama 1996
38 Casa Regală volumul IV – 1938-1947 VIII, X, 106, 240 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2006
39 Capitalul strain in societatile anonime din Romania, in perioada interbelica 118 Constantin Bogdan – Adrian Platon Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1981
40 Casa Regală şi afacerile cu devize 1935 – 1940 volumul IV 26, 97 Costin Murgescu Editura Academiei R.S.R. Bucureşti 1970
41 Garda de Fier – organizaţie teroristă de tip fascist 62, 63, 131 Mihai Fatu – Ion Spalatelu Editura Politică Bucureşti 1980
42 Istoria politică şi militară a razboiului României contra Rusiei Sovietice 58 General Platon Chirnoaga Editura Fides Iaşi 1997
43 Era libertăţii – Statul Naţional Legionar volumul II 76, 82, 116, 119, 125, 126, 129, 131 Horia Sima Editura Gordian Timişoara 1995
44 Evreii sub regimul Antonescu 77, 311, 312, 335 Radu Ioanid Editura Hasefer a F.C.E.R. Bucureşti 1997
45 Arhivele totalitarismului 32 Revista Institutului Naţional pentru studiul totalitarismului Anul I № 1/1993
46 Legionarii noştri 178, 179 Ion Coja Editura Kogaion Bucureşti 1997
47 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul II 58, 181, 359, 755 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 1998
48 Noica şi Mişcarea Legionară 256 Sorin Lavric Humanitas Bucureşti 2007
49 Mareşalul Antonescu şi Catastrofa României 108, 171 Eduard Mezincescu Editura Artemis Bucureşti 1993
50 Evreii sub regimul Antonescu 48 Radu Ioanid Editura Hasefer Bucureşti 1997
51 Hitler, regele Carol şi mareşalul Antonescu – Relaţiile româno-germane 1938 – 1944 271, 279, 280, 285 Andreas Hillegruber Humanitas Bucureşti 1994
52 Procesul lui Ion Antonescu 178, 196, 477 Editura Eminescu 1995
53 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul IX 27, 42, 429 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2006
54 Preliminarii politico – diplomatice ale insurecţiei române din august 1944 92, 133, 461, 462, 464, 468, 478, 479 A. Simion Editura Dacia Cluj 1979
55 Monitorul Oficial № 299 17-XII-1941
56 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul III 381, 433 Arhivele Naţionale ale României Bucureşti 2001
57 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VII 250 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2003
58 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul VIII 625 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2004
59 Stenogramele şedintelor Consiliului de Miniştri – Guvernarea Ion Antonescu volumul X 518 Arhivele Naţionale ale Romaniei Bucureşti 2007
60 Jurnal 151 Constantin Sanatescu Editura Humanitas Bucureşti 1993
61 23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul III XXI Direcţia Generală a Arhivelor Statului Centrul de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1985
62 23 august 1944 – documente 1944 – 1945 volumul IV 542 Direcţia Generală a Arhivelor Statului Centrul de studii şi cercetări de istorie şi teorie militară Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică Bucuresti 1985
63 Stenogramele şedinţelor Consiliului de Ministri – Guvernarea Ion Antonescu volumul V 226 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucureşti 2005
64 România ca o pradă 305, 315 Radu Theodoru Editura Alma
65 România la cumpăna istoriei 308, 309, 357, 385, 386 Ion Suta Editura Enciclopedică Bucureşti 1991
66 România sub regimul comunist 26, 31, 54, 114, 121, 179 Dennis Deletant Biblioteca Sighet, Fundatia Academia Civica Bucureşti 1997
67 Mari crime împotriva naţiunii române – Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României 30, 32, 33, 34, 76, 77, 78, 79, 85, 88, 89 Neagu Cosma Bravo Pres 1995
68 Sovietizarea României – Percepţii angro-americane 1944 – 1947 106 Ion Chiper – Florin Constantin – Adrian Pop Iconica Bucureşti 1993
69 Dezvoltarea economică a României 1944 – 1964 26, 116 Academia R.P.R. – Institutul de cercetări economice Editura Academiei R.P.R. Bucureşti 1964
70 Monitorul Oficial № 33 din 10 februarie 1945 1945
71 Monitorul Oficial № 128 din 5 iunie 1946 1946
72 Anul 1948 – instituţionalizarea comunismului 509, 512, 514 – 519, 832 – 839 Fundaţia Academia Civică 1998
73 Instaurarea comunismului – Între rezistenţă şi represiune 06, 213 – 278, 384, 434 Fundaţia Academia Civică 1995
74 Buletinul Oficial al R.S.R. № 1 din 21 august 1965 1965
75 Anii 1973 – 1989 Cronica unui sfarşit de sistem 152, 831 Analele Sighet – 10 Fundaţia Academia Civică 2003
76 Buletinul Oficial I , № 39 din 1 decembrie 1989
77 Jurnalul fericirii 34, 82, 107, 151, 286 N. Steinhardt Editura Dacia Cluj 1991
78 Buletinul Oficial I , № 13 din 18 aprilie 1989 1989
79 Buletinul Oficial I , № 38 din 30 noiembrie 1989 1989
80 Buletinul Oficial I , № 18 din 2 aprilie 1989 1989
81 Buletinul Oficial I , № 62 din 7 decembrie 1989 1989
82 Anuarul statistic al României – 1990 105, 630 – 645 Comisia naţionala pentru statistică 1990
83 H.C.M. № 1557/1973 1973
84 H.C.M. № 73/1975 1975
85 H.C.M. № 76/1975 1975
86 H.C.M. № 189/1976 1976
87 Decretul № 358/1976 1976
88 Decretul № 322/1979 1979
89 Decretul № 220/1976 1976
90 Politice 63 H.R. Patapievici Humanitas Bucureşti 1997
91 Treptele tranziţiei spre capitalism 36, 37 Silviu Brucan Nemira 1999
92 Stâlpii noii puteri în România 144 Silviu Brucan Nemira 1996
93 Pagini inedite din istoria dreptului vechi românesc 30, 153 – 203 Andrei Radulescu Editura Academia Română Bucureşti 1991
94 Echipa de sacrificiu – Din culisele guvernării postrevoluţionare 5.I.1990 – 5.II.1991 16, 69, 70, 115 Editat de ’’România azi’’ S.A. Bucureşti 1992
95 România: revoluţia încâlcită 175, 176 Nestor Rates Editura Litera Bucureşti 1994
96 Revoluţia trăită 58 Ion Iliescu Editura redacţiei publicaţiilor pentru străinătate 1995
97 Monitorul Oficial II – Dezbateri Parlamentare Senat № 205 din 10 noiembrie 1995 – Senat
98 Cuget Ortodox № 9 (anul II) iulie – august 2009 15 Editat de Mănăstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 2009
99 Cuget Ortodox № 8 (anul II) mai – iunie 2009 4 Editat de Mănăstirea Sfântul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 2009
100 Dicţionarul enciclopedic român volumul II D –J 210 Editura Politică Bucureşti 1964
101 Garda de Fier, în ancheta Tribunalului de la Nürberg 7 Mihail Fotin Enescu Fundatia culturală ‚„Buna Vestire” Sibiu 1996
102 Geneza revoluţiei române de la 1848 39, 43 Gheorghe Platon Editura Junimea 1980
103 Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul, Franc-Masoneria 27, 45, 102, 128, 129, 130, 158, 166, 167, 267 Dr. N. C. Paulescu Bucureşti 1913
104 Scrieri politice 344, 382, 395, 424, 456, 502 C. Rădulesc Motru Editura Nemira 1998
105 România – la cumpăna istoriei 374, 381, 386, 387 Ion Suta Editura Ştiinţifică 1991
106 Naţionalişti, antinaţionalişti, O polemică cu publicistică românească 35, 87, 96, 105, 106, 116, 117, 172 Gabriel Andreescu Polirom Iaşi 1996
107 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării 3, 4, 32, 70, 110, 113, 124, 133, 134, 137, 139, 140 Consiliul Naţional de acţiune împotriva Corupţiei şi Crimei Organizate „Cartea Albă a crimei organizate şi a corupţiei” 1998 1998
108 O. U. G. Nr. 21/ 20.V.1997 Legea Nr. 140/24. VII.1997 1997
109 Legea Nr. 271/ 29.V.2001 2001
110 Razboiul nevăzut III&mbsp;Politica Filo-Sionistă a României În faţa Europei şi a lumii editia a-II-a 75, 376, 398 Cornel Dan Nicolae Carpathia Cartea Secretă 2006
111 Constituţia României Articolele: 82, 90, 108, 109
112 Naţionalism – sau Democraţie 150, 179 Aurel C. Popovici Editura Albatros Bucureşti 1997
113 Neoiobăgia Studiu economico- sociologic al problemei noastre agrare 33 C. Dobrogeanu- Gherea Editura Librăriei Socec Bucureşti 1910
114 Democratia hienelor Spionaj, sange si teroare 4, 28 Colonel (R) Florian Garg Editura „Obiectiv” Craiova 2002
115 Contribuţia unor minorităţi naţionale la bolşevizarea României 6, 7 Neagu Cosma Editura Bravo Press 1996
A Armistiţiul din 1944 si implicaţiile lui 8, 9 Cornel Coposu Editura Gandirea Romaneasca Bucureşti 1990
B Anuarul Statistic al Romaniei 1937-1938 1937-1938
116 Istoria Bisericii Ortodoxe Române Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu Editura Episcopiei Dunării de Jos Galaţi 1996
II. România – încotro? Reviewed by on . Tată ceresc, Iisuse Hristoase şi Maică Precista, vă rugăm să nu luaţi mâna ocrotitoare de pe necăjitul neam românesc şi să ne ajutaţi: - să înţelegem şi să înlă Tată ceresc, Iisuse Hristoase şi Maică Precista, vă rugăm să nu luaţi mâna ocrotitoare de pe necăjitul neam românesc şi să ne ajutaţi: - să înţelegem şi să înlă Rating: 0

About Constantin Bulibașa

Lasă un comentariu

scroll to top