Home » Arhiva AXA anul III » Axa 50 » Ucigașul haos…! „Statul lui Falcă” și al unor… „Madame”!
Ucigașul haos…! „Statul lui Falcă” și al unor… „Madame”!

Ucigașul haos…! „Statul lui Falcă” și al unor… „Madame”!

noiembrie 16, 2010 3:26 pm by: Category: Axa 50, Contra atac Leave a comment A+ / A-

Primarul de la Alba-Iulia a arborat, luni, 22 noiembrie 2010, un tricolor românesc… CU PATRU CULORI! A patra fiind, fireşte – PORTOCALIUL! Şi, tot atât de firesc: prin acest gest, a fost adusă o atingere gravă Constituţiei României (în măsura în care mai există, de fapt şi, mai ales, de drept, această sus-zisă ţară… – şi, deci, în măsura în care mai există o Constituţie a sus-numitei ţări!).

Pe 21 noiembrie 2010, „madam” ELENA UDREA, „Lupeasca” României contemporane, a fost aleasă preşedinte al PD-L – Bucureşti. Ca rampă de lansare (superluminică!) spre Primăria Capitalei, apoi spre prim-ministeriat şi, cum altfel? – spre ameţitoare culmi prezidenţiale, ale României… Ode, osanale, BLASFEMII – nu „la kilogram”, ci…”la vagon”: „Soarele PDL”, „motorul politicii româneşti”, „femeia care dă ora exactă în politica românească”, „Kill Bill-ul politicii”, „inteligentă, frumoasă, tenace, cu anduranţă la mediul general dezgustător al politicii româneşti”. O altă „madam” a (încă) statului român, ROBERTA ANASTASE, ucenica întru lipsă de obraz a „traienei” Elene, a ţinut să bată toate recordurile de blasfemie „osanalică”: a mărturisit pioasă că a venit la şedinţă… „să ia lumină”. (…„Unde eşti tu, Ţepeş, Doamne…/Să dai foc la puşcărie şi la casa de nebuni!”). Evident că nici Teodor Baconschi n-a dorit să se situeze în alt registru decât cel al extrem-penibilului de libidinoşenie şi de lingău-campion: „Eu, Elena, sunt foarte bucuros să lucrez cu tine. Trebuie să faci EFORTURI MONUMENTALE (s.n.) să nu cazi sub farmecul tău, în calitate de coleg. Eşti inteligentă, eşti frumoasă, eşti tenace, ai anduranţă la mediul general dezgustător al politicii româneşti şi nu te deranjează vecinătatea oamenilor de valoare”.

Iar o altă „madamă”, „ucenică elenistică”, mai de provincie (dar cuvântul „provincial” modificându-şi semantica, de data asta, spre sensul de…mahala!), este dna senator SORINA PLĂCINTĂ – „Coana Chiriţa de Focşani”, dar cu aere de…Elisabeta I a Marii Britanii! La Ştirea zilei (a dnei Gabriela Vrânceanu-Firea), când moderatoarea a spus, în finalul spaţiului de emisie, adresându-se celor cinci invitaţi, de la diverse partide: „Vă mulţumesc!” (evident, pentru participare…), coana Chiriţa „plăcintoasa” (care, toată emisiunea, debitase numai platitudini şi „orbitoare” nerozii…) a aproape strigat, ca înţepată de o viespe: „Şi eu!”, de parcă ceilalţi patru invitaţi erau/fuseseră… surcele de vatră!

A lipsit, în această săptămână încărcată de blasfemii, uneltiri şi…„madame” (ca să fie cvasi-completă „panoplia de madame complotiste”!) doar „madam” MONICA IACOB RIDZI…!

Marţi, 23 noiembrie 2010, din ordin cotrocenist, au fost siliţi să „abdice” secretarul de stat de la M.A.I., Dan Valentin Fătuloiu, dimpreună cu şeful Poliţiei, Petre Tobă şi cu… „Şoricul aurelian”, plîngăcioso-anglicistul de la Piatra Neamţ (comisarul nimănui şi amicul de suflet al…tuturor mafioţilor, de la răposatul Bogdan Mararu încolo!). În locul acestor domni au fost puşi, de către Traianul Igaş („umbră de veghe”a „traianului de Cotroceni”!) – Igaş, deci, finul lui Falcă, „naşul” de la Arad (…dl Băsescu este naşul fetei lui Falcă, iar Igaş e finul lui Falcă, aşa că avem… „full de aşi”!) a „reformat” M.A.I.-ul cu… „Oamenii Măriei Sale”: Ion Dascălu, fost „şef al IPJ Arad, adică acolo unde împărăţeşte Gheorghe Falcă, şeful, pe linie de partid, al ministrului Igaş” (cf. realitatea mea.ro, din 23 noiembrie 2010), respectiv Liviu Popa, la IGPR (este fostul şef al Direcţiei Generale Anticorupţie…BOGDAPROSTE, S-A ŞI VĂZUT, „PRECUM O STEA/LOGOSTEA”, MUNCA SA, ÎN ACEŞTI ANI! În loc de „şoric”, avem un… „manole”: Dorel Manole… („Şi mereu lucra,/Zidul ridica,/Dar orice lucra,/Noaptea se surpa! /A doua zi iar,/A treia zi iar, A patra zi iar /Lucra în zadar!”).

„Linia Blaga”, înlocuită, în M.A.I., cu… „linia Falcă”… „Mişcarea” este identică, în plan moral, din multe puncte de vedere, cu înlocuirea „liniei Teoctist” (ortodoxist-spiritualistă”), cu „linia Daniel”, în B.O.R.: ecumenism, mercantilism, ba chiar satanism… „Anunţarea lui Antihrist, pe Pământ”, cum afirmă, cu toată convingerea, mulţi monahi valahi…!

Unii zic că, în cazul înscenărilor şi „debarcărilor” de la M.A.I. – totul e doar expresia „răzbunării lui Băsescu, pentru… şi pentru azvârlitul cu şepcile, de către unii poliţişti, protestatari la Cotroceni”…Eu zic că-i mult mai mult, INFINIT MAI GRAV!

N-o fi fost dl Blaga…Martin Luther al Reformei României… dar să adopţi „linia mafiotă”, la M.A.I., în plină criză (FINANCIARĂ: „ÎMPRUMUTĂM 460 DE EURO PE SECUNDĂ”!; ECONOMICĂ: nu se mai produce NIMIC în România!, sărăcia lucie a potopit România… dl. iudeo-mason, şef al F.M.I., Dominique Strauss-Kahn, proclamă moartea României: „Este dramatic ca în ţări ca Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, România situaţia trebuie redresată, pentru că nu mai putem continua aşa. Încetarea de plăţi este iminentă. Prăpastia este chiar în faţă”…; MORALĂ: 1-fel de fel de „MADAME”: „elene” şi „anastase” şi „plăcinte” etc. băsiste – au umplut posturile de decizie, în toată România!; 2-Legea Educaţiei „Funariote” va lega funia de gât, definitiv, Seminţiei Româneşti – prin arbitrariul total şi generalizat, în care valoarea de Duh va fi asasinată, fără niciun fason, şi înlocuită cu crima şi infracţiunea „oficializată”, cu puşlamalele şi golanii/golancele, care vor dicta/impune, în „şcoli” şi în „cultură”, AMORALISMUL ŞI SATANISMUL SADEA!; Bocul nostru a şi semnat protocolul la Codex Alimentarius, prin care sunt băgaţi „la pârnaie” toţi ce vor îndrăzni să consume usturoi, ceapă, mâncare „de Ţară Românească”, şi nu vor consuma produsele iradiate cu cobalt, ale diverselor Uniuni Masonice – S.U.A., U.E. etc. – hot-dog-ul, hamburger-ul şi crenvurştii conţinând, se zice, nu doar carne de măgar, câine, pisică etc., ci şi elemente ce ne vor transforma în…canibali „puri”: carne de om, de prin cimitire profanate… etc., etc. ! –…că doar aşa, prin astfel de metode „mengeliene”, pot scădea „tereştrii”, RAPID, de la 7,5 miliarde, la vreo 2 miliarde…!) – ESTE O CRIMĂ „ÎN MIEZUL ZILEI”!

De fapt, prin subminarea (de către „Mafia FĂLCOASĂ” şi de către mofturile şi pretenţiile demente ale… „MADAMELOR PEDELISTE”!), cu o agresivitate nemaiîntâlnită, a M.A.I., a Sănătăţii, Învăţământului şi Culturii (chiar şi a…Parlamentului ăsta scopit, al României Masonizate…!) – se realizează, de fapt, starea de emergenţă a HAOSULUI TOTAL, în România!

Adică, împlinirea comandamentelor celor mai recente Protocoale Masonice (ale Protocoalelor de la Toronto/1967-1985, când demascatorul lor, ziaristul de la Enquete, Serge Monaste, a plătit cu viaţa, fiind asasinat după ritual Iudeo-Masonic:

1-Documentul PLANUL ROŞU – „6.6.6”, „panem et circenses”, scopul proiectului: „Genocidul vitalităţii, în favoarea rentabilităţii oculte”; 2- respectiv Documentul AURA ROŞIE – Influenţarea Ocultei Mondiale”/1985 – având ca scop: Căderea naţiunilor-state şi preluarea Puterii Mondiale de către Naţiunile Unite – mai exact, de către Guvernul Mondialo-Mondialist; mijloacele de finanţare a proiectului sunt: controlul asupra F.M.I, controlul asupra G.A.T., controlul asupra Comisiei de la Bruxelles, controlul asupra O.T.A.N., controlul asupra O.N.U. etc.).

Aceasta îmi aduce aminte că, într-o seară a lui octombrie 2010 (15-17 octombrie…), timp de exact 30 de secunde, s-a strecurat pe Antena 3 o informaţie, explicitată prin câteva imagini „movies” extrem de sugestive: se vedeau uşile unei clădiri din Bucureşti, iar multe rânduri de domni (extrem de eleganţi…) se „desfăceau”, pe două coloane, pentru a face loc trecerii dlui Mugur Isărescu…vocea redactorului glăsuia, pe acest fond imagistic: „Domnul Guvernator al Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, este întâmpinat de membrii GRUPULUI BILDERBERG…”

„Doamne, ce frumos (mi-am zis eu, într-o şoaptă deplin admirativă…) – ba chiar…magnific! Acum pot explica ORICUI, de ce preşedinţii României se schimbă (ca la toate naţiile…) o dată la patru-cinci ani, dar dl Mugur este…<>”!

Să revenim, însă, la comandamentele Protocoalelor de la Toronto, urmaşele/strănepoatele Protocoalelor Înţelepţilor Sionului…:

„O Normă generală mai mult decât importantă şi care şi-a dovedit, deja, valabilitatea, la începutul actualului secol, prin construirea şi instalarea Sistemului Comunist, de către regretaţii înalţi ofiţeri ai lojilor noastre, este rentabilitatea „excepţiei”. (…) În vocabularul nostrum, excepţia este principiul care trebuie să le fie impus tuturor. Trebuie să procedăm de aşa manieră încât să imprimăm excepţii în diversele sfere ale societăţii, cum ar trebui să fie noile reguli generale aplicabile pentru toţi, scop principal al tuturor contestaţilor sociale viitoare, exprimate de tineretul Naţiunilor.

ASTFEL, EXCEPŢIA VA DEVENI DETONATORUL CU AJUTORUL CĂRUIA ÎNTREAGA SOCIETATE ISTORICĂ SE VA NĂRUI ÎN SINE ÎNSĂŞI, ÎNTR-O EPUIZARE ŞI O CONFUZIE FĂRĂ PRECEDENT (s.m.)”

„(…)Pentru a ajunge cu certitudine la construirea unui guvern mondial, a unei Noi Ordini Mondiale Comunitare, în care toţi indivizii, fără excepţie, vor fi supuşi Stării Mondiale a Ordinii Noi, trebuie în primul rând să provocăm dispariţia familiei (s.m.), ceea ce va antrena din aceeaşi lovitură dispariţia învăţămintelor religioase ancestrale şi, în al doilea rând, să-i nivelăm pe toţi indivizii, făcând să dispară clasele sociale, în special clasele mijlocii. Dar trebuie să procedăm astfel încât toate aceste schimbări să pară a fi fost generate de către voinţa populară, să aibă aparenţele democraţiei.

Slujindu-ne de cazuri izolate, dar amplificându-le la nivel extrem cu ajutorul contestaţiilor studenţeşti instigate de noi înşine, al ziariştilor favorabili cauzei noastre şi al politicienilor cumpăraţi, vom reuşi să punem pe picioare noi organisme, prezentând toate aparenţele modernismului, cum ar fi un birou de protecţie a copilăriei susţinut cu o „cartă a drepturilor şi a libertăţilor”.

Pentru reuşita planului nostru mondial, „Planul Roşu”, trebuie să implantăm în toate societăţile occidentale ale anilor 1970 birouri pentru protecţia copilăriei, ai căror funcţionari, tineri intelectuali lipsiţi de experienţă, proaspeţi absolvenţi ai universităţilor unde sunt scoase în evidenţă principiile noastre mondialiste, vor respecta ca la carte, fără discernământ „Carta Drepturilor Copilului”. Cine ar îndrăzni să i se împotrivească, fără a fi identificat concomitent cu barbariile Evului Mediu?(s.m.)

Această „Cartă”, laborios pusă la punct în „Lojile” noastre, ne va permite în sfârşit să reducem la zero orice autoritate părintească, făcând familia să explodeze în indivizi opuşi cu sălbăticie unii altora, pentru protecţia intereselor lor personale. Ea îi va încuraja pe copii să-şi denunţe părinţii prea autoritari prin faptul că sunt prea tradiţionali, prea religioşi. De asemenea, va contribui la a-i supune pe părinţi unei psihoze colective a fricii, ceea ce va provoca în mod ineluctabil, de manieră generală în societate, o subminare a autorităţii părinteşti. Astfel, vom reuşi, într-o primă etapă, să producem o societate asemănătoare cu aceea din RUSIA anilor 1950, unde copiii îşi denunţau părinţii la stat, şi o vom face fără ca nimeni să-şi dea seama (s.m.).

Transferând astfel Statului rolul patern, ne va fi mai uşor, în continuare, să acaparăm, una câte una, toate responsabilităţile care până la data respectivă au ţinut de resortul exclusiv al părinţilor. Astfel, îi vom putea face pe toţi să considere învăţătura religioasă tradiţională, de origine iudeo-creştină, un abuz contra copilului (s.m.).

În acelaşi timp, dar la un alt nivel, vom face să se înscrie, în cele mai fundamentale legi ale naţiunilor, regula că toate religiile, cultele şi practicile religioase de orice fel, inclusiv vrăjitoria şi magia, trebuie să fie respectate cu titluri egale.

În consecinţă, va fi deconcertant de uşor să i se transfere acest rol statului, prin raportarea copilului la cele mai înalte instanţe internaţionale, cum ar fi Naţiunile Unite.

Să înţelegem bine următoarele: scopul nostru nu este acela de a proteja copii, nici pe oricine altcineva, ci de a provoca explozia, apoi prăbuşirea naţiunilor, care reprezintă un obstacol major în calea punerii în aplicare a Ordinii noastre Mondiale (s.m.). Acesta este motivul pentru care „Birourile de Protecţie a Copilăriei” trebuie să fie investite cu o autoritate legală absolută. Ele trebuie să fie în măsură ca, după bunul lor plac, dar întotdeauna sub pretextul protejării copiilor, să-i poată retrage pe aceştia din mediile lor familiale originale şi să-i plaseze în medii familiale străine sau în centre guvernamentale deja atrase spre principiile noastre mondialiste şi religioase. Astfel, în consecinţă se va realiza spargerea definitivă a „Celulei Familiale Occidentale”.

Căci, fără protecţia şi supravegherea părinţilor lor naturali, aceşti copii vor putea fi astfel handicapaţi definitiv în dezvoltarea lor psihologică şi morală, ajungând să reprezinte, în virtutea consecinţelor fireşti, prăzi uşor adaptabile la ţelurile noastre mondialiste (s.m.).

Pentru asigurarea reuşitei unei asemenea întreprinderi, este de o necesitate primordială ca funcţionarii care lucrează în aceste „birouri”, în serviciul statului, să fie tineri, fără experienţe de trecut bogate, îmbibaţi cu teorii pe care le ştim ca fiind vide şi lipsite de eficacitate şi mai ales să fie obsedaţi de spiritul misionar al unor mari protectori ai copilăriei ameninţate. Căci, pentru ei, toţi părinţii trebuie să reprezinte nişte criminali de facto, pericole potenţiale faţă de bunăstarea copilului, considerat în cazul de faţă ca un „Dumnezeu”(s.m.).

(…) În acest nou univers, fragmentat de frica de părinţi şi de abandonul oricărei responsabilităţi din partea acestora faţă de copii, vom avea cale liberă pentru a forma, în maniera noastră şi conform principalelor noastre obiective, un tineret în rândurile căruia aroganţa, dispreţul, umilirea aproapelui vor fi considerate ca fiind noile baze ale „Afirmării de Sine” şi ale „Libertăţii”. Ştim, însă, pe baza aceloraşi experienţe din trecut, că un asemenea tineret este din capul locului condamnat la autodistrugere, întrucât este de un „Individualism” funciar – deci, „Anarhist” prin definiţie (s.m.). În acest sens, nu poate în nici un caz să reprezinte o bază solidă pentru continuitatea oricărui gen de societate şi, cu atât mai puţin, o valoare sigură pentru a se însărcina cu bătrânii acesteia.

În acelaşi spirit, este de asemenea imperios necesar să se creeze o „Cartă a Drepturilor şi a Libertăţilor Individuale”, precum şi „Birouri pentru Protecţia Cetăţeanului”, dându-le maselor iluzia că aceste inovaţii fac parte integrantă din „Modernismul” sus amintit al „Societăţilor Noi” din secolul XX. Sub aceeaşi formă şi în acelaşi timp, dar la un alt nivel, trebuie să se obţină votarea unor noi legi pentru „Respectul şi Libertatea Individuală”. La fel ca în cazul „Familiei”, dar pe planul „Societăţii”, aceste legi vor intra în conflict cu drepturile colectivităţii, împingând astfel societăţile vizate direct spre autodistrugere. Căci, în cazul de faţă, inversiunea este totală: „Nu mai trebuie protejată, contra indivizilor care o pot ameninţa, societatea – dreptul majorităţii – ci mai degrabă individul – dreptul minorităţii – trebuie să fie protejat contra posibilelor ameninţări din partea majorităţii”. Iată scopul pe care ni l-am fixat.

Pentru a realiza dezintegrarea familiei, a sistemului de învăţământ, deci a societăţii în general, este primordial să se încurajeze „Libertatea Sexuală” la toate eşaloanele societăţii occidentale. Trebuie să se reducă individul, deci masele, la obsesia de a-şi satisface instinctele primare prin toate mijloacele posibile. Ştim că această etapă reprezintă punctul culminant în care întreaga societate va sfârşi prin a se surpa în sine însăşi. Nu la fel s-a întâmplat şi cu Imperiul Roman la apogeul său şi cu toate civilizaţiile asemănătoare, pe parcursul istoriei?” (s.m.)

(…) Vom crea astfel o masă impresionantă de funcţionari care, ea în sine, va forma un guvern (în cadrul guvernului), indiferent de partidul politic care va fi într-un moment sau altul la putere. Această maşinărie anonimă ne va putea servi într-o bună zi drept pârghie, când va sosi momentul, pentru a accelera prăbuşirea economică a statelor-naţiuni; căci acestea nu vor putea să întreţină la nesfârşit o asemenea masă salarială, fără a trebui să se îndatoreze mai presus de mijloacele lor (s.m.). Pe de altă parte, aceeaşi maşinărie îi va conferi aparatului guvernamental o imagine rece şi insensibilă; această maşinărie complexă şi absolut inutilă în multe dintre funcţiile ei ne va servi drept paravan şi mijloc de protecţie contra populaţiilor. Căci cine va îndrăzni să se aventureze prin dedalurile unui asemenea labirint, în scopul de a-şi face auzite doleanţele personale? (…)

Nu trebuie în nici un caz ca statul să devină o forţă independentă în sine, care ar risca să ne scape de sub control şi să ne pună în pericol „Planurile” ancestrale.

Vom veghea de asemenea să avem o autoritate absolută asupra tuturor structurilor supranaţionale ale naţiunilor. Aceste organisme internaţionale trebuie să fie plasate sub jurisdicţia noastră absolută (s.m.).”

CĂDEREA NAŢIUNILOR-STATE NU MAI ESTE DECÂT O CHESTIUNE DE TIMP – UN TIMP DESTUL DE SCURT, DUPĂ CUM POT SĂ MĂRTURISESC, CU DEPLINĂ ÎNCREDERE (s.m.).”

…avem acum posibilitatea de a întrezări punerea în aplicare a unui gen de „Autostradă Internaţională” prin care toate aceste aparate vor fi legate între ele. Căci, aşa cum ştiţi deja, CONTROLUL DIRECT ŞI INDIVIDUAL ASUPRA POPULAŢIILOR PLANETEI VA FI CEL PUŢIN TOTALMENTE IMPOSIBIL FĂRĂ ÎNTREBUINŢAREA COMPUTERELOR ŞI UNIFICAREA LOR ELECTRONICĂ, UNELE ÎN RAPORT CU ALTELE, ÎNTR-O VASTĂ „REŢEA MONDIALĂ (REŢEAUA INTERNET, SITUL WORLD WIDE WEB, REŢEAUA INTERNET ETC. (N.A.)” (s.m.). De altfel, aceste aparate au avantajul de a înlocui milioane de persoane individuale. Mai mult, ele nu posedă nici conştiinţă, nici un fel sau altul de morală, ceea ce este indispensabil pentru reuşita unui proiect ca al nostru. Mai ales, aceste maşini îndeplinesc, fără să discute, tot ceea ce li se dictează. Sunt sclavii perfecţi la care au visat atât de mult predecesorii noştri, dar fără a-şi fi imaginat nici măcar o zi că nouă ne va fi posibilă o asemenea izbândă. Aceste aparate fără patrie, fără culoare, fără religie, fără apartenenţă politică, reprezintă suprema victorie şi instrument al Noii Ordini Mondiale propovăduite de noi. Ele sunt „cheia de boltă”!

ORGANIZAREA ACESTOR APARATE ÎNTR-O VASTĂ „REŢEA MONDIALĂ” CĂREIA ÎI VOM CONTROLA PÂRGHIILE SUPERIOARE NE VA AJUTA SĂ IMOBILIZĂM POPULAŢIILE (s.m.)”.

(…) Pe un alt plan, vom stabili „Liberul schimb Internaţional” ca pe o prioritate absolută pentru supravieţuirea naţiunilor-state. ACEASTĂ NOUĂ CONCEPŢIE ECONOMICĂ NE VA AJUTA SĂ ACCELERĂM DECLINUL „NAŢIONALIŞTILOR” DIN TOATE NAŢIUNILE; SĂ-I IZOLĂM ÎN FACŢIUNI DIVERSE ŞI, LA MOMENTUL DORIT, SĂ-I INSTIGĂM CU SĂLBĂTICIE UNII ÎMPOTRIVA CELORLALŢI, ÎN RĂZBOAIELE INTESTINE CARE VOR FINALIZA RUINAREA ACESTOR NAŢIUNI (s.m.)”

(…) Prin intermediul aceleiaşi economii, ne va fi astfel posibil să ne folosim de forţele militare ale naţiunilor-state cum ar fi acelea ale Statelor Unite în scopuri umanitare, în realitate, aceste‚ forţe ne vor servi spre a supune voinţei noastre ţările recalcitrante. ASTFEL, ŢĂRILE DIN LUMEA A TREIA ŞI ALTELE ASEMENEA LOR NU VOR PUTEA FI ÎN MĂSURĂ SĂ SCAPE VOINŢEI NOASTRE DE A NE SERVI DE POPULAŢIA LOR CA DE O MÂNĂ DE LUCRU ÎN SCLAVIE (s.m.).”

(…) PRIN PIERDEREA A MILIOANE DE LOCURI DE MUNCĂ ÎN SECTORUL PRIMAR, ŞI CHIAR PRIN EVAZIUNI FISCALE DEGHIZATE ÎN CAPITALURI EXTERNE ÎN AFARA NAŢIUNILOR-STATE, NE VA FI ASTFEL POSIBIL SĂ PUNEM ÎN PERICOL DE MOARTE ARMONIA SOCIALĂ, PRIN SPECTRUL RĂZBOIULUI CIVIL (s.m.).”

(…) ACESTE MANIPULĂRI INTERNAŢIONALE DE GUVERNE ŞI POPULAŢII ALE NAŢIUNILOR-STATE NE VOR FURNIZA PRETEXTUL DE A NE UTILIZA F.M.I.-UL PENTRU A DETERMINA GUVERNELE OCCIDENTALE SĂ PUNĂ ÎN APLICARE „BUGETE DE AUSTERITATE”‚ SUB CAMUFLAJUL REDUCERII ILUZORII A „DATORIEI NAŢIONALE”, AL CONSERVĂRII IPOTETICE A „COTEI DE CREDIT INTERNAŢIONAL” ŞI AL IMPOSIBILEI CONSERVĂRI A „LINIŞTII SOCIALE” (s.m.).

(…) PRIN ACESTE MĂSURI „BUGETARE DE URGENŢĂ”, VOM FRACTURA ASTFEL FINANŢAREA NAŢIUNILOR-STATE PENTRU TOATE „MEGA-PROIECTELE” LOR CARE REPREZINTĂ O AMENINŢARE DIRECTĂ LA ADRESA CONTROLULUI NOSTRU MONDIAL ASUPRA ECONOMIEI (s.m.).

(…) TOATE ACESTE MĂSURI DE AUSTERITATE NE VOR PERMITE SĂ FRÂNGEM VOINŢA NAŢIONALĂ A STRUCTURILOR MODERNE ÎN DOMENIUL ENERGIEI, AL AGRICULTURII, AL TRANSPORTURILOR ŞI AL TEHNOLOGIILOR NOI (s.m.).

(…) Aceleaşi măsuri ne vor oferi ocazia mult visată de a ne instaura „Ideologia Competiţiei Economice”. Aceasta se va traduce, în interiorul naţiunilor-state, prin reducerea voluntară a salariilor şi demisiile voluntare cu „Remiterea de medalii pentru serviciile prestate”, ceea ce ne va deschide peste tot porţile pentru instaurarea „tehnologiei de control”. În această perspectivă, toţi demisionarii respectivi vor fi înlocuiţi cu „computere” aflate în slujba noastră (s.m.).

(…) Aceste transformări sociale ne vor ajuta să modificăm în profunzime mâna de lucru „poliţistă şi militară” a naţiunilor-state. SUB PRETEXTUL NECESITĂŢILOR DE MOMENT ŞI FĂRĂ A TREZI BĂNUIELI, NE VOM DEBARASA ODATĂ PENTRU TOTDEAUNA DE TOŢI INDIVIZII CARE AU O „CONŞTIINŢĂ IUDEO-CREŞTINĂ” (s.m.). Această „Restructurare a corpului poliţienesc şi militar” ne va permite să eliminăm, fără contestaţii, personalul îmbătrânit, precum şi toate elementele care nu vor vehicula principiile noastre mondialiste. Acestea vor fi înlocuite cu recruţi, tineri lipsiţi de „conştiinţă şi morală” şi deja complet antrenaţi, cu vederi favorabile faţă de folosirea fără scrupule a „tehnologiei reţelelor electronice” pe care o vom fi instaurat.

(…) ACEST PLAN VIZA LA ORIGINE, DOUĂ OBIECTIVE CARE AU RĂMAS VALABILE PÂNĂ ÎN ZILELE NOASTRE: „PRIN INVENTAREA TRĂGĂTORILOR NEBUNI”, SĂ SE INVENTEZE UN CLIMAT DE NESIGURANŢĂ ÎN SÂNUL POPULAŢILOR, PENTRU A DETERMINA UN CONTROL MAI STRICT ASUPRA ARMELOR DE FOC. ACTELE DE VIOLENŢĂ SE VOR ORIENTA ASTFEL ÎNCÂT RESPONSABILITATEA LOR SĂ ŞADĂ ÎN SARCINA EXTREMIŞTILOR RELIGIOŞI SAU A PERSOANELOR AFILIATE LA ORGANIZAŢII RELIGIOASE DE TENDINŢĂ „TRADIŢIONALĂ”, SAU MAI MULT, A CELOR CARE VOR PRETINDE CĂ ÎNTREŢIN COMUNICAŢII PRIVILEGIATE CU DUMNEZEU (s.m.).

Astăzi, pentru a accelera acest „Control al Armelor de Foc”, vom putea întrebuinţa „Decăderea Condiţiilor Economice” din naţiunile-state, care va antrena după sine o destabilizare completă a Socialului – deci escaladarea violenţei.

Nu mai este necesar să vă amintesc, nici să vă demonstrez, fraţilor, fundamentele acestui „Control” asupra armelor de foc. Fără el, ne-ar deveni aproape imposibil să îngenunchem populaţiile din statele vizate. Amintiţi-vă cu cât succes au putut controla predecesorii noştri Germania anilor 1930, cu ajutorul noilor „legi” puse în aplicare în acea epocă – legi, de altfel, pe care se bazează Legile actuale ale naţiunilor-state pentru acelaşi control.

(…)Ultimele „etape” se raportează la „Faza Omega” începută cu experienţele efectuate la începutul anilor 1970. Ele cuprind punerea în aplicare, la scară mondială, a „armelor electromagnetice”.

„SCHIMBĂRILE CLIMATERICE” VOR ANTRENA DISTRUGEREA RECOLTELOR ŞI, ÎN ACESTE CONDIŢII, COMPROMITEREA TERENURILOR AGRICOLE, DENATURAREA, PRIN MIJLOACE ARTIFICIALE, A PRODUSELOR ALIMENTARE DE CONSUM CURENT, INTOXICAREA NATURII PRINTR-O EXPLOATARE EXAGERATĂ ŞI LIPSITĂ DE DISCERNĂMÂNT ŞI UTILIZAREA MASIVĂ A PRODUSELOR CHIMICE ÎN AGRICULTURĂ, TOATE ACESTEA FRAŢILOR, VOR DUCE LA RUINAREA SIGURĂ A INDUSTRIILOR ALIMENTARE DIN NAŢIUNILE-STATE (s.m.).

Viitorul „control asupra populaţiilor” din aceste State trece obligatoriu prin controlul absolut, de către noi, asupra producţiei alimentare la scară mondială şi prin acapararea controlului asupra principalelor „Rute alimentare” ale planetei.

Pentru a realiza aceste deziderate, este necesar să se întrebuinţeze „electromagneticul” printre altele, spre a destabiliza clima celor mai productive state pe plan agricol. În privinţa intoxicării naturii, ea va fi cu atât mai accelerată, cu cât escaladarea ratei demografice o va forţa fără restricţii.

(…) UTILIZAREA ELECTROMAGNETICULUI PENTRU PROVOCAREA „CUTREMURELOR DE PĂMÂNT” ÎN CELE MAI IMPORTANTE REGIUNI INDUSTRIALE DIN NAŢIUNILE-STATE VA CONTRIBUI LA ACCELERAREA „PRĂBUŞIRII ECONOMICE” A CELOR MAI AMENINŢĂTOARE STATE LA ADRESA NOASTRĂ, AMPLIFICÂND DE ASEMENEA OBLIGAŢIA DE A INSTITUI NOUA ORDINE MONDIALĂ IMPUSĂ DE NOI (s.m.).

(…) Cine va putea să ne bănuiască? Cine va putea să aibă vreo suspiciune cu privire la mijloacele folosite? Aceia care vor îndrăzni să se ridice împotriva noastră, difuzând informaţii privitoare la existenta şi la conţinutul „conspiraţiei” noastre, vor deveni suspecţi în ochii autorităţilor şi ai populaţiilor din naţiunile lor. GRAŢIE DEZINFORMĂRII, MINCIUNII, IPOCRIZIEI ŞI INDIVIDUALISMULUI PE CARE LE VOM FI CREAT ÎN SÂNUL POPULAŢIILOR NAŢIUNILOR-STATE, OMUL VA FI DEVENIT UN DUŞMAN AL OMULUI. ASTFEL, ACEŞTI „INDIVIZI INDEPENDENŢI”, CARE SUNT CU ATÂT MAI PERICULOŞI PENTRU NOI TOCMAI DIN CAUZA „LIBERTĂŢII” LOR, VOR FI CONSIDERAŢI DE CEILALŢI CA FIIND INAMICI, NU ELIBERATORI.

SCLAVIA COPIILOR, JEFUIREA BOGĂŢIILOR DIN LUMEA A TREIA, ŞOMAJUL, PROPAGANDA PENTRU LIBERTATEA DROGURILOR, ABRUTIZAREA TINERETULUI NAŢIUNILOR, IDEOLOGIA „RESPECTULUI FAŢĂ DE LIBERTĂŢILE INDIVIDUALE” DIFUZATĂ ÎN SÂNUL BISERICILOR IUDEO-CREŞTINE ŞI ÎN INTERIORUL NAŢIUNILOR-STATE, OBSCURANTISMUL CONSIDERAT CA BAZĂ A MÂNDRIEI, CONFLICTELE INTERETNICE ŞI ULTIMA NOASTRĂ REALIZARE, „RESTRICŢIILE BUGETARE”, TOATE ACESTEA NE PERMIT ÎN SFÂRŞIT SĂ ASISTĂM LA ÎMPLINIREA ANCESTRALĂ A „VISULUI” NOSTRU, INSTAURAREA „NOII ORDINI MONDIALE”(s.m.).

SFÂRŞITUL Documentului organizaţiei „6.6.6.”, datat în ultima parte a lunii iunie, 1985” (cf. Două documente cutremurătoare: „Planul Roşu”/1967 şi „Aurora Roşie”/1985, cunoscute sub numele de „Protocoalele de la Toronto”, în revista AXA, Anul III, nr. 41, 16-30 iunie 2010, pp. 26-29).

Cred că aţi tras concluzia corectă, din aceste întinse citate: SATANA NU LUCREAZĂ NUMAI ÎN ROMÂNIA, CI PE ÎNTREG PĂMÂNTUL. Dacă România este/pare mai năpăstuită şi mai adânc afundată în dezastru şi în vinovată şi sinucigaşă „somnie”, este pentru ca Dumnezeu să-i oblige pe români să-şi redescopere Autentica lor Fiinţă – Cea Dumnezeiască, de Popor Ales, întru Hristosul Iubirii, dar şi al Luminii Dreptăţii! – în această Grădină a Maicii Domnului fiind noi Statorniciţi de Dumnezeu, ca VEGHETORI! Dacă vom dispărea, sub avântatele asalturi satanice, va fi doar din vina noastră, pentru că NU Dumnezeu ne-a dat „darul” de… „a dormi în post”! DIMPOTRIVĂ! Noi, Românii, urmaşi ai lui Zalmoxis şi ai Sfântului Apostol Andrei/Întâiul Chemat, suntem AVANPOSTUL LUMII LUMINII, suntem „CANDELA LUMII”, după vorba Aminului Neamului nostru…EMINESCU!

Numai UNUL Dumnezeu şi Credinţa noastră nestrămutată în El, precum şi o Solidaritate/FRĂŢIE Creştin-Ortodoxă Autentică, Activă şi Eficientă (precum lecţie cerească ne dau nouă sfinţii noştri părinţi din monahismul românesc!) – ne mai pot ajuta să scăpăm de… UCIGAŞUL HAOS, care, cu toată râvna demonică ni se pregăteşte! –…adică, de ”<>/HAOSUL lui Falcă”, de toţi golanii şi puşlamalele (scoase cu o uriaşă vidanjă, parcă, din cele mai afunde canalizări ale României…!) şi de aceste „madame” din fundul Iadului trimise, spre batjocorirea şi stingerea Neamului Românesc!

NOTE

1-„RELAŢIILE ROMÂNIEI CU FMI ŞI BANCA MONDIALĂ, ÎNAINTE ŞI DUPĂ LOVITURA DE STAT DIN DECEMBRIE 1989

Miercuri, Noiembrie 3rd, 2010

Acest subiect este inspirat de insistenţa cu care preşedintele şi guvernul actual al României somează populaţia să se supună măsurilor de austeritate impuse de organismele financiare internaţionale, respectiv FMI şi Banca Mondială, pentru a ni se acorda alte împrumuturi, absolut necesare pentru plata pensiilor şi salariilor (…).Cu alte cuvinte, România se află în stare de faliment, ea nu mai produce nici măcar pentru a finanţa nevoile stricte de supravieţuire a populaţiei, fapt pentru care sîntem nevoiţi să acceptăm condiţiile tot mai înrobitoare impuse de finanţarea mondială.

Există însă o experienţă a relaţiilor pe care România le-a avut cu aceste organisme financiare înainte de 1989, despre care guvernanţii din ultimii 20 de ani nici măcar nu amintesc, experienţă care le-ar fi fost foarte utilă dacă, bineînţeles, s-ar fi angajat cu loialitate şi cinste să apere şi să promoveze interesele ţării şi nu s-o submineze, aşa cum, spre nenorocirea poporului român, s-a şi întîmplat.

După cum se ştie, după ce în conducerea partidului comunist şi în organismele statului s-a întărit elementul etnic românesc, tendinţele de eliberare de sub tutela sovietică s-au accentuat şi statutul de ţară independentă a devenit un obiectiv prioritar atît în politica de partid cît şi în acţiunile întreprinse pe linie guvernamentală.

Prin Declaraţia de independenţă de la Bucureşti, din aprilie 1964, s-a afirmat clar dreptul la independenţă şi principiul neamestecului în treburile interne, invocîndu-se normele stipulate în documentele ONU. Documentul reclama, practic, tutela pe care URSS o exercita asupra României şi a celorlalte ţări din blocul socialist. Cel puţin ţara noastră nu mai putea suporta pretenţiile hegemoniste ale Moscovei, amestecul brutal al acesteia în guvernarea ţării şi aroganţa cu care îi dicta liniile directoare ale politicii de dezvoltare. Această tutelă de aproape 20 de ani s-a dovedit extrem de nocivă şi cu consecinţe dramatice pentru viitorul naţiunii române.

Dar independenţa pe care o doreau românii şi puterea de la Bucureşti presupunea, în primul rînd, o industrie dezvoltată şi modernă, obiectiv care nu se putea realiza decît prin relaţii de colaborare cu ţările dezvoltate. De altfel, dezvoltarea industriei era un răspuns la încercările sovietice de a rezerva României un viitor agrar. Realizarea obiectivelor privind dezvoltarea industriei necesita eforturi importante, importuri de maşini, utilaje şi tehnologie. Resursele financiare interne pentru aceste investiţii erau insuficiente, chiar dacă se făceau eforturi printr-o rată a acumulării împovărătoare pentru viaţa de zi cu zi a românilor. S-a pus problema solicitării unor credite în devize libere de la Banca Internaţională de Colaborare Economică din cadrul CAER. Răspunsul a fost negativ, invocîndu-se lipsa lichidităţilor în valută. De fapt nici nu se putea aştepta ca Moscova să îngăduie vreun sprijin financiar pentru o politică de dezvoltare care n-ar fi corespuns intereselor ei.

În aceste condiţii, în anul 1969 au început negocierile cu FMI care s-au încheiat în decembrie 1972 prin semnarea acordului de aderare. Ca membră CAER, România trebuia să informeze despre aceasta şi pe reprezentanţii celorlalte ţări. şi-a onorat această obligaţie la şedinţa Comisiei Financiar-Valutare a CAER, care a avut loc la Moscova, doar cu puţin timp înainte ca actul de aderare a România la FMI să fie oficializat. La discuţiile ce au avut loc, reprezentanţii celorlalte ţări au criticat sever politicile financiare ale FMI şi Băncii Mondiale, aducîndu-se acuzaţii României pentru că „se aruncă în braţele capitalismului, că îşi subminează suveranitatea şi că, prin gestul ei, sparge unitatea ţărilor socialiste” etc. Li s-a răspuns, cu demnitatea şi diplomaţia necesară, că hotărîrea autorităţilor române este luată în deplină cunoştinţă de cauză şi că ele ştiu să apere suveranitatea ţării şi să-i promoveze interesele. România a devenit astfel prima ţară din CAER care a aderat la FMI. A primit un sprijin diplomatic substanţial în această direcţie din partea autorităţilor din SUA, Anglia, Franţa, Germania Federală, Italia, Olanda şi a altor ţări membre.

Cel mai important lucru care trebuie subliniat este faptul că autorităţile române de atunci, interesate să industrializeze România, ca o condiţie vitală pentru progresul ei economic şi întărirea independenţei, au reuşit să obţină din partea FMI un tratament preferenţial în acordarea creditelor. Iniţial, oferta de creditare a fost condiţionată de utilizarea împrumuturilor în infrastructură, aceasta fiind, de fapt, strategia de finanţare a FMI, utilizată în multe ţări cu efecte dezastruoase, după cum ne explică suficient de argumentat şi John Perkins în două lucrări apărute recent (Confesiunile unui asasin economic şi Istoria secretă a Imperiului American). Li s-a răspuns că aceste investiţii, deşi necesare, produc venituri pe termen lung, ori pentru România prioritară era atunci producţia de bunuri de consum, de utilaje, de maşini etc., care să ducă la crearea de locuri de muncă şi dezvoltarea resurselor proprii de finanţare.

Susţinerea diplomatică de care s-a bucurat România la vremea respectivă, datorită, mai ales, eforturilor sale de a ieşi de sub influenţa sovietică, politică destul de convenabilă atunci occidentului, au făcut ca atît FMI cît şi Banca Mondială să accepte derogări de la regulile lor de finanţare, respectiv să ţină seama de planurile de investiţii propuse de autorităţile statului român. Fiecare obiectiv prezentat pentru a fi finanţat cu credite de la Banca Mondială era analizat prin prisma eficienţei, a creşterii producţiei, a productivităţii muncii şi a contribuţiei la creşterea exportului şi a veniturilor care să permită restituirea creditelor şi a dobînzilor aferente. Este un exemplu de promovare a interesului naţional, chiar dacă puterea politică de atunci a României era comunistă şi nu democrată cum se pretinde cea de astăzi.

Creditele obţinute de România de la FMI şi Manca Mondială în perioada 1973-1989, estimate la circa şase miliarde de dolari, au contribuit la creşterea economică, la industrializarea ţării, la modernizarea agriculturii şi a altor domenii. Experienţa arată că orientarea acestor credite în special pentru dezvoltarea şi tehnologizarea producţiei, a permis României creşterea exporturilor şi a încasărilor valutare, asigurarea surselor pentru rambursarea creditelor primite şi creşterea veniturilor populaţiei.

În primii 10 ani de la aderare, România a încheiat 33 de acorduri de împrumut pentru proiecte din industrie, agricultură, transporturi etc. 15 dintre aceste proiecte s-au realizat integral cu echipamente şi materiale din ţară, ceea ce a impulsionat dezvoltarea unor sectoare ale industriei.

Pentru fiecare proiect de investiţie finanţat cu credite de la Banca Mondială se ţinea o evidenţă strictă, ceea ce nu permitea utilizarea ineficientă a fondurilor sau deturnarea frauduloasă a acestora, aşa cum se întîmplă în mod obişnuit astăzi. Obiectivele economice realizate atunci sînt cea mai puternică dovadă că împrumuturile externe n-au încăput pe mîna vreunei oligarhii de partid şi nu s-au pierdut fără urmă. Sînt de exemplificat în acest sens: Combinatul de oţeluri speciale Tîrgovişte, Întreprinderea de ţevi Roman, Combinatul de fibre sintetice Cîmpulung Muscel, Întreprinderea de anvelope Zalău, Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău, Combinatul chimic Craiova, Uzina hidroelectrică Rîul Mare Retezat, CTE Turceni etapa a II-a, Întreprinderea de produse electronice şi electrice „Electroargeş” cu sediul în Curtea de Argeş, Întreprinderea de ţevi Zalău, Combinatul industrial pentru construcţii de maşini în oraşul Bistriţa, Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule în municipiul Baia Mare, Întreprinderea de rulmenţi grei Ploieşti, Întreprinderea de ţevi sudate Zimnicea şi multe, multe altele.

Relaţiile cu FMI şi Banca Mondială n-au continuat aşa cum începuse şi cum s-au desfăşurat ele pe parcursul primilor 10 ani. România începuse să joace un rol important pe anumite pieţe internaţionale, ceea ce nu era de acceptat pentru cei care pusese deja monopol pe aceste pieţe. Pe de altă parte, începînd din 1980, nici politica de independenţă a României faţă de Moscova şi rolul ei de dizident în cadrul blocului socialist nu mai prezentau importanţă pentru occident. În aceste condiţii, FMI şi Banca Mondială au devenit instrumente de presiune şi de descurajare a tendinţelor României de a-şi dezvolta comerţul exterior şi de a cuceri noi pieţe de desfacere. O primă încercare de a distruge economia României au făcut-o în anul 1980 cînd au regizat intrarea ţării în încetare de plăţi. Datoria externă ajunsese la 12,5 miliarde de dolari şi s-a luat decizia de a fi plătită integral şi într-un timp cît mai scurt pentru a nu mai constitui vector de imixtiune în treburile interne ale ţării. Cu mari sacrificii, suportate de marea majoritate a populaţiei, acest obiectiv a fost atins în martie 1989. Desigur că nici acest fapt n-a fost pe placul finanţei mondiale, pentru că, plătindu-şi integral datoria, România îşi întărea independenţa economică.

Pînă la lovitura de stat din decembrie 1989, cu toate diversiunile încercate şi acţiunile de subminare şi compromitere a relaţiilor noastre economice, n-au reuşit să readucă România în sfera lor de influenţă şi dominare. Momentul le-a devenit favorabil după 1989 cînd la conducerea ţării au ajuns, cu sprijin străin, indivizi dispuşi să trădeze ţara în schimbul unei îmbogăţiri rapide şi a unor privilegii care i-au făcut, pentru totdeauna, dependenţi de centre de putere ostile României.

Împrumuturile externe contractate de ţara noastră după 1989 s-au făcut sub presiunea unor măsuri dictate de FMI şi alte organisme financiare internaţionale, măsuri considerate a fi de reformă şi acceptate fără niciun fel de rezerve de toate guvernele ce s-au succedat în acest timp la conducerea ţării. Dezastrul produs în urma acestor măsuri este la îndemîna oricui să-l observe.

Avem acum o datorie externă de peste 100 de miliarde de dolari şi continuăm să ne împrumutăm nu pentru a finanţa investiţii care să devină la rîndul lor producătoare de resurse financiare, ci pentru plata pensiilor şi salariilor. Cel puţin aşa justifică preşedintele ţării necesitatea acestor credite, ultima sa intervenţie pe această temă fiind cea din Parlamentul României din data de 21 septembrie a.c.

Împrumutul contractat de ţara noastră înainte de 1989 poate fi justificat, după cum s-a arătat mai sus, la ultimul cent şi el a fost folosit exclusiv pentru construirea unor importante obiective atît în industrie cît şi în agricultură. Aceasta a permis atît rambursarea integrală a creditului cît şi crearea unor resorturi proprii de dezvoltare. Reamintesc că este vorba de 12,5 miliarde de dolari, adică o sumă de zece ori mai mică decît cea contractată după 1989. Unde oare s-or fi topit peste 100 de miliarde de dolari, concomitent cu contractarea împrumuturilor au fost distruse şi unităţile economice existente în 1989? Care dintre guvernanţii din ultimii 20 de ani ne-ar putea lămuri în această privinţă? În lipsa unui răspuns care nu cred că va veni prea curînd sau poate chiar niciodată se impune să-l cităm tot pe John Perkins care în Confesiunile unui asasin economic spune că „mercenarii sau asasinii economici (AE) sînt profesionişti extrem de bine plătiţi care escrochează ţări din întreaga lume pentru sume ajungînd la trilioane de dolari. Ei direcţionează bani de la Banca Mondială, de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), precum şi de la alte organizaţii de «ajutorare» străine către seifurile corporaţiilor gigant şi buzunarele acelor cîtorva familii de bogătaşi, care controlează resursele naturale ale planetei. Mijloacele de care uzează în acest scop, variază de la rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate, mită, şantaj, sex, ajungînd pînă la crimă.” Oare să-l credem?

Prof. univ. dr. ALEXANDRU AMITITELOAIE

FRANCMASON, MINISTRU, PRIM-MINISTRU.GUVERNELE MASONICE ALE ROMÂNIEI

Marți, Octombrie 12th, 2010

Motto: „Tendinţa din ce în ce mai vizibilă a masoneriei de a acapara toate funcţiile importante în stat reprezintă un pericol pentru România.” – Radu Timofte, fost director SRI, senator PSD în Senatul României.

Cărţile de propagandă masonică sînt ticsite cu exemple de oameni politici care în ultimii 200 de ani au făcut parte din această societate satanică, Francmasoneria (…).Petre Roman a condus primele două guverne postdecembriste. Mason de nivel înalt, intens susţinut de Marele Orient al Franţei şi de lojile italiene, Petre Roman participă activ, în septembrie 1990, la întîlnirile cu Marele Suveran al masoneriei italiene, Elvio Schubba. Un document inedit, publicat în 1990, demonstrează apartenenţa sa la masonerie. Este vorba despre o scrisoare care îi poartă semnătura, alături de menţiunea Strict Secret, adresată, ca de la frate la frate, ambasadorului României la Cairo, Ion Angelescu. „Sînteţi autorizat”, scrie Petre Roman, „ca, imediat după primirea la preşedintele Mubarak, să îl asistaţi la ceremonia afilierii în loja Memphis-Misraim din Cairo pe trimisul nostru, fratele Gelu Voican, adept al Ordinului nostru cu gradul de Cavaler Kadosh, în Loja de Rit scoţian, rectificat şi acceptat, în care aţi primit Lumina”. Fratele Gelu Voican la care face referire ordinul lui Roman este nimeni altul decît Gelu Voican Voiculescu. Acesta ocupa pe atunci funcţia de viceprim-ministru, adică era adjunctul lui Roman. Deputatul Vasile Matei a dezvăluit ulterior, în februarie 1998, că Petre Roman şi Adrian Năstase (ministru de Externe în al doilea guvern Roman) nu fac parte din aceeaşi lojă masonică, dar sînt amîndoi francmasoni.

Din 1998 pînă în 1999, România are un alt prim-ministru mason, dar provenit de pe o altă filieră: Radu Vasile. După ce se converteşte peste noapte la catolicism şi intră în Masoneria italiană, Radu Vasile are o ascensiune subită. Se remarcă prin mai multe „performanţe”, în premieră în România. Spre exemplu, este primul român care ocupă o poziţie de conducere în organismele europene, devenind vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. O altă „premieră” a premierului Radu Vasile este vizita Papei în România. Relaţiile sale cu lojile italiene şi cu Opus Dei (sectă teroristă din interiorul Bisericii Catolice) îl fac să susţină curentul masonic ecumenist din cadrul Bisericii şi să intermedieze, în mai 1999, prima vizită realizată de un Suveran pontif într-o ţară ortodoxă, după schisma religioasă din anul 1054. Cu această ocazie, Patriarhia Română primeşte de la Opus Dei o donaţie în valoare de 200.000 de dolari pentru construirea Catedralei Mîntuirii Neamului. Relaţiile sale de înalt nivel cu Masoneria italiană fac să fie şi primul român primit în audienţă privată de Papa Ioan Paul al II-lea (care şi el a fost mason), nu o dată, ci chiar de patru ori. De altfel, Radu Vasile este cel care a tradus în limba română Biografia Papei Ioan Paul al II-lea.

Între 1999 şi 2000, Guvernul României este condus de un alt mason recunoscut, Mugur Isărescu. Într-un mod inexplicabil pentru cei care nu cunosc apartenenţa sa la masonerie, Mugur Isărescu este de 17 ani lungi guvernator al Băncii Naţionale a României, poziţie pe care a rămas în ciuda schimbărilor de pe scena politică românească. Puţini ştiu faptul că Mugur Isărescu a fost menţinut pe această poziţie la presiunile unor organisme financiare mondiale, care au ameninţat că îşi retrag împrumuturile acordate României, de fiecare dată cînd s-a pus problema schimbării din funcţie a lui Isărescu. Explicaţia acestei susţineri trebuie căutată în perioada cît acesta a lucrat la Institutul de Economie Mondială din Bucureşti. Datorită acestei poziţii, Isărescu mergea deseori în SUA, încă dinainte de 1989. Acolo a fost racolat de Consiliul pentru Relaţii Externe (Council of Foreign Relations), care avea nevoie să-şi implanteze în România un om pe care să se poată baza. După evenimentele din decembrie 1989, Isărescu a fost imediat activat. A petrecut o scurtă perioadă ca reprezentant comercial al României la Ambasada din Washington, apoi a devenit guvernator pe viaţă al Băncii Naţionale. Misiunea sa era să se asigure că România va face împrumuturi înrobitoare, care să o facă dependentă de organismele financiare internaţionale: Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional. Şi-o îndeplineşte peste aşteptările stăpînilor săi. Dintr-o ţară care în decembrie 1989 nu avea deloc datorii, România are în iulie 2008, datorii externe declarate de 45,364 miliarde de euro. PUŢINI ŞTIU ŞI CĂ MUGUR ISĂRESCU ESTE MEMBRU AL GRUPĂRII MASONICE CARE FACE JOCURILE ÎN ECONOMIA MONDIALĂ – COMISIA TRILATERALĂ. De altfel, Isărescu a avut grijă să se înconjoare la BNR de mulţi masoni. Cel mai evident exemplu este cel al lui George Virgil Stoenescu, membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale, dar şi Mare Secretar General al Consiliului de grad 33 al Ritului Scoţian din România.

Este deja de notorietate faptul că Adrian Năstase, prim-ministru al României între 2000 şi 2004, este mason de grad 33, cavaler de Malta şi face parte din Clubul Rotary. Într-un interviu din anii ‘90, Adrian Năstase vorbeşte despre faptul că este cavaler de Malta, lucru pe care îl menţionează şi în CV-ul postat pe site-ul Parlamentului. Eugen Ovidiu Chirovici, actualul Mare Maestru al Marii Loji Naţionale, a fost consilier pe probleme economice în cabinetul lui Adrian Năstase.

La fel stau lucrurile şi cu fostul prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu. Se ştie că acesta este fiul adoptiv al masonului Dan Amedeo Lăzărescu, desemnat în 1990 Suveran Mare Comandor al Supremului Consiliu de Rit Scoţian Antic şi Acceptat al României. Teoria neimplicării masoneriei în politică este un basm de adormit copiii, dacă ţinem cont doar de faptul că Dan Amedeo Lăzărescu este unul dintre cei care au reînfiinţat Partidului Naţional Liberal după 1989 şi a deţinut funcţia de vicepreşedinte al PNL timp de şapte ani. Pe vremea cînd Tăriceanu era ministru al Industriei şi Comerţului în Guvernul Ciorbea, l-a ales ca PR pe un coleg de masonerie, Corneliu Vişoianu, conducătorul Marii Loji a României. La rîndul lui, Corneliu Vişoianu este foarte bun prieten şi partener de afaceri cu Bogdan Buzoianu, mason în Loja Alpina din Elveţia şi Pro Mare Maestru în Marea Lojă a României, unul dintre „băieţii deştepţi” din afacerile cu energie electrică, patron la Energy Holding şi protejat al lui Tăriceanu. Valeriu Stoica, vicepreşedinte al PNL pînă în 2001 şi preşedinte PNL în perioada 2001-2002, a declarat, de altfel, că Tăriceanu este membru al Marii Loji a României şi că a încercat să îi racoleze pe toţi liderii PNL în această grupare.

Iată deci că cinci dintre prim-miniştri ai României fac în mod cert parte din francmasonerie. (…).

BANII ÎMPRUMUTAŢI DE LA FMI AU FOST INVESTIŢI DE MUGUR ISĂRESCU ÎN SUSŢINEREA FALIMENTULUI ECONOMIEI AMERICANE (?!)

Vineri, Octombrie 8th, 2010

În cercurile economice de specialitate circulă un zvon care îl deranjează teribil pe guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Iese la lumină încă un matrapazlîc de tip „gulerele albe”, făcut pe spatele Poporului Român, îndatorat la FMI pentru cîteva generaţii de acum încolo.

Concret, începînd cu 2009, conform statisticilor de peste Ocean, România a cumpărat obligaţiuni de stat (bond), emise de Trezoreria SUA, în valoare de 74,2 miliarde de dolari, adică de o sumă egală cu valoarea împrumutului contractat de ţara noastră la FMI, mai puţin rata, care s-a dus în susţinerea pensiilor şi salariilor pe perioada premergătoare realegerii Chiorului în fruntea naţiunii. Astfel, România, o ţară aflată în profundă criză economică şi socială, susţine redresarea economiei americane, achiziţionînd simple hîrtii emise de trezoreria acesteia, supuse riscului deprecierii, chiar imposibilităţii de răscumpărare în cazul falimentului sistemului american.(…)

JOS MASCA, DOMNULE MUGUR ISĂRESCU!

Marți, Iulie 27th, 2010

Din analiza şi coroborarea datelor şi informaţiilor obţinute din mai multe surse secrete au rezultat următoarele aspecte de interes operativ: Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a fost recrutat în 1990, la New York, de către Council on Foreign Relations / CFR (Consiliul pentru Relaţii Externe), cu sprijinul nemijlocit al CIA.(…)

MUGUR ISĂRESCU ESTE DIRECT RĂSPUNZĂTOR PENTRU DEZASTRUL ROMÂNIEI

Înainte de anul 1990, circulau bancuri pe seama tovarăşei academician doctor, inginer, savant de renume mondial Elena Ceauşescu, specialistă în poli-peri şi co-doi, care nu îşi amintea cînd s-a aprobat Legea Gravitaţiei de către Marea Adunare Naţională. După 20 de ani, un alt academician Mugurel Constantin Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, s-a supărat pe o decizie corectă a Curţii Constituţionale, şi depăşindu-şi atribuţiile a susţinut că această Curte, dacă vrea, nu respectă nici Legea Gravitaţiei.

Încălcînd Legea nr. 312/2004 privind statutul Băncii Naţionale a României, guvernatorul alogen Isărescu a protestat pentru că, prin decizia Curţii Constituţionale, nu au fost tăiate pensiile cu 15 % şi, ca urmare, nu pot fi omorîţi cu zile şi cît mai repede pensionarii, în special cei cu pensii mici. Pe vremuri, tovarăşa Elena întreba: dar cu cianură aţi încercat? Era vorba despre „includerea” cianurii în pensie. Cel mai longeviv guvernator de Bancă Centrală din lume urmăreşte, la comandă străină, aplicarea unui program diabolic împotriva Poporului Român şi a României, fiind susţinut de către alţi alogeni aflaţi în conducerea principalelor instituţii ale Statului Român.

Conform Legii nr. 312/2004, obiectivul fundamental al BNR este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Acest obiectiv nu a fost şi nu poate fi îndeplinit deoarece Guvernul Tăriceanu I (PNL, PD, UDMR şi PC) a renunţat la acţiunea de aur şi astfel Statul Român nu are nici o pîrghie pentru a menţine stabilitatea preţurilor. De pildă, în România, unde se extrag ţiţei şi gaze naturale şi unde se produce energie electrică, preţurile la carburanţi, la gaze şi curent electric sînt mai mari decît în celelalte ţări europene care importă produse energetice. De ce? Fiindcă guvernatorul Isărescu a acceptat, împreună cu preşedinţii Iliescu, Contantinescu şi Băsescu, precum şi cu toate guvernele post-decembriste, ca la populaţie să fie facturate consumurile la cele mai mari preţuri, iar la clientela politică la cele mai mici preţuri. Nici măcar acum, în plină criză internaţională şi de cînd milioane de români au fost afectaţi de inundaţii, guvernatorul BNR nu cere public Guvernului Boc IV (PDL, UDMR, UNPR) să vină în sprijinul cetăţenilor şi prin OUG să stabilească pentru populaţie aceleaşi drepturi, respectiv preţuri ca şi pentru clientela politică. Firmele străine, care jefuiesc după bunul plac bogăţiile naturale ale Poporului Român, stabilesc ce preţuri vor, spre a obţine un profit cît mai mare pe seama cetăţenilor. Niciodată guvernatorul Isărescu nu s-a opus la politicile antiromâneşti ale firmelor străine. Cînd Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională tăierea pensiilor şi recalcularea celor speciale – ale unor judecători şi procurori, imediat Guvernul Boc IV a decis, prin OUG, majorarea cu 5% a TVA, iar guvernatorul BNR a anunţat că va creşte inflaţia la 8%. Pe cale de consecinţă, cresc preţurile şi scade semnificativ puterea de cumpărare a salariaţilor şi pensionarilor. Conform Legii nr.312/2004, art. 2 alin. 3, „Banca Naţională a României sprijină politica economică generală a Statului” şi administrează rezervele internaţionale ale României. În baza art.30 din Legea nr.312/2004, BNR stabileşte şi menţine rezervele internaţionale, rezerve alcătuite din: a) aur deţinut în tezaur în ţară sau depozitat în străinătate; b) active externe, sub formă de bancnote şi monede sau disponibil în conturi la bănci sau la alte instituţii financiare în străinătate, pe care le stabileşte Banca Naţională. Cea mai mare parte din rezerva de aur a României, de numai cca. 104 tone, este depozitată în străinătate iar cheltuiala o suportă Poporul Român. Niciodată guvernatorul Isărescu nu a argumentat de ce rezerva de aur a României trebuie depozitată în străinătate şi contribuabilii români să plătească costul depozitării. De asemenea, niciodată guvernatorul Isărescu nu a motivat de ce se opune să crească rezerva de aur a României de cel puţin 8 ori cu aurul de la Roşia Montană şi de ce acceptă ca Guvernul Boc IV, împreună cu preşedintele Băsescu, să sprijine o firmă străină (Roşia Montană Gold Corporation), să jefuiască Poporul Român de peste 100 miliarde euro, cît este evaluat zăcămîntul din Munţii Apuseni. Guvernatorul Isărescu se face că nu ştie că multe din ţările puternice şi dezvoltate ale lumii achiziţionează cantităţi uriaşe de aur de pe piaţa mondială, pregătindu-se pentru introducerea unei monede unice la nivel planetar. Conform Legii nr.312/2004, art. 31, lit.a, BNR este autorizată să vîndă şi să efectueze alte tranzacţii cu lingouri şi monede din aur şi cu alte metale preţioase. Cadrul legal există, dar guvernatorul Isărescu se opune creşterii veniturilor Bugetului de Stat cu peste 100 miliarde de euro, numai de la Roşia Montană. De altfel, contribuabilii români au constatat că guvernatorul Isărescu nu a propus şi susţinut, în 20 de ani, nici o sursă de creştere a veniturilor la Bugetul de Stat, dar nici nu a solicitat stoparea corupţiei şi a risipei din banii publici pentru clientela politică. Guvernatorul Isărescu şi Consiliul de Administraţie al BNR au hotărît, fără să înştiinţeze Parlamentul, ca rezerva valutară a Poporului Român să fie plasată în bănci americane pentru o dobîndă de cca. 1%, iar Guvernele Boc I-IV au luat împrumuturi, de la FMI şi alte bănci, inclusiv americane, de peste 30 miliarde euro cu o dobîndă de 3,5%-10%. Dobînzile, de multe miliarde euro pe an, le plătesc cetăţenii români prin tăierea salariilor, mărirea TVA, creşterea impozitelor şi, probabil, impozitarea tuturor pensiilor. Răspunde cineva pentru acest gheşeft făcut băncilor străine? Nimeni! De ce? Pentru că prin Legea nr.312/2004, membrii Consiliului de Administraţie al BNR nu răspund civil sau penal. Ei au numai drepturi, respectiv la indemnizaţii şi alte drepturi salariale care, dintre bugetari, sînt cele mai mari din România, de 90.000 lei şi peste 100.000 pe lună, la care se adaugă participarea la profit, pe care şi-o stabilesc singuri. Cu siguranţă că nu în baza Legii Gravitaţiei aceste cîştiguri fabuloase din bani publici sînt strict secrete. Prin excepţie de la prevederile Legii nr.118/2010 privind reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi după intervenţia Băncii Centrale Europene, la personalul BNR nu se aplică nici o tăiere din drepturile băneşti. Ca urmare, unul dintre consilierii personali ai guvernatorului BNR, un octogenar care a uitat să plece în pensie, cumulează pensia cu indemnizaţia lunară de peste 50.000 lei pe lună şi, astfel, poate să le povestească milioanelor de români săraci despre justeţea tăierilor din salarii şi pensii, despre necesitatea majorării impozitelor şi taxelor, precum şi a eliminării subvenţiilor la încălzire. În timp ce savanta de renume mondial nu avea consilieri personali, academicianul şi guvernatorul Isărescu are o mulţime de consilieri personali, toţi alogeni, care sînt plătiţi regeşte din banii contribuabililor români, tot mai săraci. Guvernatorul BNR nu face trimitere la Legea Gravitaţiei, care l-a legat de funcţie şi de venituri lunare incredibile, în ultimii 20 de ani. De cînd se află guvernatorul Isărescu în fruntea BNR, după un curs de calificare de scurtă durată în SUA, la începutul anului 1990, a fost practic lichidat sistemul bancar românesc, au fost lichidate atît băncile de Stat cît şi cele private. A reuşit să supravieţuiască doar CEC Bank, datorită intervenţiei în Parlament a senatorilor PRM, guvernatorul Isărescu şi consilierii săi personali nu pot exemplifica nici o ţară din lume care să-şi fi lichidat propriul sistem bancar. Se pune întrebarea: în care ţară din lume guvernatorul Băncii Centrale a acţionat pentru „înmormîntarea” băncilor autohtone? Răspunsul este simplu: în nici una! De ce? Ştie răspunsul guvernatorul Isărescu, singurul cetăţean român care este membru al Comisiei Trilaterale, subordonată Clubului Bilderberg. Poate va răspunde guvernatorul Isărescu ce s-a întîmplat în Coreea de Sud unde, după criză financiară din anii 1997-1998, au fost naţionalizate toate băncile străine, iar de atunci se înregistrează un miracol sud-coreean, o dezvoltare economică şi o creştere a nivelului de trai fără precedent.

Conform Legii nr.312/2004, art.3, alin.3, „Banca Naţională a României colaborează cu Ministerul Finanţelor Publice în vederea stabilirii indicatorilor macroeconomici în baza cărora se va elabora proiectul anual de buget”. După această colaborare, Bugetul de Stat şi Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat pe anul 2010 s-au dovedit a fi nerealiste, la numai 3 luni de la aplicare. Are vreo responsabilitate Consiliul de Administraţie al BNR? Evident că nu! Din cînd în cînd, guvernatorul Isărescu vorbeşte în pilde la diferite întîlniri. Apoi, cîţiva analişti politici alogeni îl laudă, deşi n-au priceput nimic. În baza Legii nr.312/2004, guvernatorul prezintă Parlamentului, pînă la 30 iunie a anului următor, Raportul anual al BNR, care nu este voie să fie supus votului senatorilor şi deputaţilor. Guvernatorul citeşte Raportul anual în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului şi pleacă. Parlamentarii nu au voie să-l deranjeze pe guvernatorul B.N.R. nici măcar cu următoarele întrebări:

1) De ce nu a fost şi nu este preocupat de dezvoltarea economică a României şi de creşterea nivelului de trai a populaţiei?

2) Ce sume s-au alocat pentru investiţii şi ce obiective s-au realizat din creditele externe de peste 120 miliarde euro?

3) Cît din recentul împrumut de 20 miliarde euro, luat cu clauze înrobitoare de la FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, s-a utilizat pentru investiţii, cît pentru plata salariilor şi a pensiilor, respectiv cît peste 15 miliarde euro s-a folosit pentru plata ratelor scadente şi a dobînzilor la datoria externă?

4) De ce se opune la negocierea şi obţinerea unui împrumut, în condiţii avantajoase, din partea Chinei, necesar pentru dezvoltarea agriculturii, a turismului şi pentru construirea de autostrăzi?

5) De ce administrează anual în pierdere, de miliarde euro, rezervele internaţionale ale României?

6) Din ce resurse va plăti Poporul Român uriaşa datorie externă şi în cîţi ani? Cît este datoria externă pe cap de locuitor?

7) Este posibil sau nu ca, pe baza planului diabolic în curs de desfăşurare, România să fie adusă în situaţia de a nu putea rambursa datoria externă, şi atunci un Tribunal Internaţional (care se pregăteşte a fi înfiinţat) va decide că ţara va fi obligată să cedeze o parte din teritoriu, respectiv Ardealul, unde să se mute un alt stat? Există vreo legătură între acest plan diabolic şi acordarea, în mare secret, în ultimii 20 de ani, a cetăţeniei române pentru peste 1 milion de evrei de pe mapamond?

8) De ce românii au fost o generaţie de sacrificiu în regimul socialist şi de ce sînt o generaţie de sacrificiu, acum, în regimul capitalist? Stăpînii alogeni au fost şi sînt aceiaşi, ori copii sau nepoţii lor?

9) Ce responsabilitate are guvernatorul Isărescu pentru situaţia economică, financiară şi socială din ţară, precum şi pentru îndreptarea României într-o direcţie greşită, aşa cum susţin peste 82% dintre cetăţenii români?

Probabil că, în timpul vacanţei parlamentare şi după inundaţii, mass-media şi analiştii politici români vor căuta să obţină răspunsuri la aceste întrebări care au fost ocolite de partidele parlamentare şi liderii lor care îl susţin şi elogiază, la poruncă străină, pe guvernatorul etern al BNR. Pentru cei care încearcă să-i aducă un omagiu guvernatorului Isărescu merită reamintite cîteva aspecte esenţiale, despre faptele sale, făcînd comparaţie între România de la sfîrşitul anului 1989 şi cea de acum, din vara anului 2010, respectiv:

1) România socialistă avea bănci puternice, iar azi în România capitalistă cca 95% sînt bănci străine;

2) Ţara nu avea datorii externe, ci creanţe de 12-15 miliarde dolari, la începutul anului 1990. Acum datoria externă trece de 120 miliarde euro şi guvernatorul Isărescu refuză să precizeze pe ce s-a cheltuit această sumă uriaşă;

3) În timpul socialismului, împrumuturile externe au fost utilizate pentru investiţii, pentru dezvoltarea multilaterală a economiei naţionale şi creşterea nivelului de trai a Populaţiei. În ultimii 20 de ani, creditele externe au fost luate, în principal, pentru a susţine băncile străine şi profiturile acestora;

4) Pînă în anul 1989, sistemul bancar românesc asigura creditarea unităţilor socialiste, la dobînzi foarte mici. De 20 de ani, prin politica BNR s-a blocat creditarea agenţilor economici, prin nivelul dobînzilor practicate. Românii au uitat de dobînzile de 80%-200% din epoca Isărescu. Acum, dobînda de referinţă a BNR este de 6,5%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Nici în plină criză, BNR nu sprijină agenţii economici şi populaţia prin credite ieftine. Guvernatorul Isărescu nu are argumente credibile pentru dobînzile mari impuse de către BNR, comparativ cu cele de 0,5%-2% practicate de băncile centrale din celelalte ţări din UE;

5) Rezerva valutară a României socialiste era utilizată în interes naţional. De 20 de ani, rezerva valutară a Poporului Român este plasată de către guvernatorul Isărescu în bănci americane, pentru dobînzi foarte mici, iar băncile respective au împrumutat guvernele României la dobînzi uriaşe, pe care le plăteşte scump populaţia;

6) În epoca Ceauşescu se exploatau marile zăcăminte de aur în Interes Naţional şi multe filoane de aur au fost lăsate în conservare pentru generaţiile viitoare. În mandatele eternului guvernator Isărescu, zăcămintele de aur, argint, uraniu şi metale rare, cele mai mari din lume, au fost date pe gratis la 3 firme canadiene. Doar comisioanele cu dedicaţie şi sponsorizările pentru campaniile electorale au fost substanţiale;

7) Guvernatorii BNR, înainte de anul 1990, au avut salarii decente şi o avere modestă. Guvernatorul Isărescu este cel mai bine plătit dintre bugetari, cu peste 100.000 lei pe lună şi are o avere uriaşă, fiind bugetar. Acum, se pare că este supărat pentru că presa nu-i prezintă averea şi nici preocupările mondene;

8) În epoca Ceauşescu, foştii guvernatori ai BNR au fost patrioţi români şi au acţionat pentru dezvoltarea ţării şi creşterea bunăstării populaţiei. Guvernatorul Isărescu, fiind alogen, acceptă genocidul la care este supus, cu premeditare, Poporul Român;

9) În timpul socialismului, BNR asigura plata salariilor şi pensiilor, iar cea mai mare bogăţie a Poporului Român era munca. În timpul capitalismului, guvernatorul Isărescu a luat împrumuturi externe în condiţii înrobitoare, iar o mică parte din acestea au fost folosite pentru a plăti salariile şi pensiile. În plus, guvernatorul Isărescu este de acord şi acţionează pentru tăierea salariilor şi pensiilor, inclusiv pentru creşterea TVA. Guvernele post-decembriste şi guvernatorul Isărescu au încurajat nemunca şi disponibilizările.

Pentru aceste „succesuri” şi multe altele, liderii partidelor politice care au fost sau sînt la guvernare sînt vinovaţi că l-au ţinut în braţe pe guvernatorul Isărescu, pe care îl roagă în genunchi să nu se pensioneze ori să demisioneze. Ei îl consideră pe Isărescu că este cel mai bun bancher dintre academicieni şi cel mai bun academician dintre bancheri(…) „ (cf. blogul lui Ion Coja, dar şi art. în Tricolorul online).

GUVERNUL MONDIAL SE VA REUNI ÎN OCTOMBRIE, LA BUCUREŞTI

Marți, Iulie 27th, 2010

Municipiul Bucureşti va fi gazda, în toamna acestui an, a Reuniunii Regionale Europene a Comisiei Trilaterale. Întîlnirea, care va avea loc, efectiv, între între 15 şi 17 octombrie, a fost programată să se desfăşoare în Romania la iniţiativa lui Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale. Acesta este membru al Clubului de la Roma, din 1993, precum şi al Grupului Bilderberg, CFR etc.

URMATOAREA INTRUNIRE BILDERBERG VA FI IN SPANIA, LA SITGES, INTRE 3 SI 6 IUNIE?

Miercuri, Aprilie 14th, 2010

Urmatoarea intrunire BILDERBERG va fi in SPANIA, la Sitges, intre 3 si 6 iunie?

Citez din articolul BILDERBERG FOUND!, scris de James P. Tucker, Jr.: Grupul Bilderberg va ţine următoarea întâlnire anuală între 3 şi 6 iunie în Sitges, Spania (un mic şi exclusivist oraş-staţiune, la o distranţă de aproximativ 32 km de Barcelona)” (cf. România Străinilor, Just another Anyhow 5.com weblog – dar şi Dulce Românie, 8 octombrie 2010 – şi ziarul Tricolorul online, inclusiv blogul lui Ion Coja…).

2-„Protocoalele contin planurile concepute de secole de francmasoni, pentru realizarea visului lor de stapânire a întregii planete. Protocoalele constau in 24 de procese-verbale încheiate de diferitele sectiuni ale Marelui Congres Masonic, care s-a tinut în Elvetia, la Bâle (Basel), în 1897, si formeaza programul masonic de cucerire mondiala, program elaborat si comunicat unor anumiti „initiati”, pentru a se pastra o urma scrisa a acelor convorbiri ultrasecrete (…) Este un fapt psihologic cunoscut că majoritatea criminalilor mărturisesc crima înainte de a muri. Protocoalele Maeştrilor Francmasoni constituie o asemenea dovadă. Ce sunt aceste protocoale decât o îngrozitoare mărturisire a tuturor suferinţelor şi mizeriilor pe care le-au provocat şi încă le mai provoacă FRANCMASONII? Ele ne oferă totodată cheia secretă pentru a înţelege tot răul făcut de ei ce bântuie astăzi în omenire. În „lumina” Protocoalelor se pătrund mai exact şi mai adânc adevăratele cauze ale frământărilor sociale şi politice, generate cu o diabolică abilitate de FRANCMASONI, de la Marea Revoluţie Franceză încoace.

Astăzi, însă, lumea a început să se deştepte. O puternică suflare antimasonică, nu retrogradă, nu obscurantistă, nu pornind din motive religioase, ci luminată, naţională, izvorâtă din adâncul instinctului de conservare, se ridică ACUM tot mai impunătoare din Statele cele mai înarmate în lupta pentru existenţă. Această mişcare creşte pe zi ce trece, cucereşte pe indiferenţi şi converteşte pe umanitarişti, care totuşi simt că Patria este mai aproape decât Umanitatea. Lumea creştină a început să vadă primejdia, îi simte apăsarea şi încet, dar sigur, se ridică în sufletul fiecărui român revolta contra francmasoneriei, mai presus de toate utopiile înşelătoare şi cosmopolite, înfăţişate de ea cu viclenie lumii întregi.

ATENŢIE! PROTOCOALELE SUNT UN MONUMENT DE ACŢIUNE SATANICĂ ŞI REPREZINTĂ IZVORUL TUTUROR TICĂLOŞIILOR UMANE ACTUALE.

PROTOCOALELE PUN ÎN LUMINĂ CAUSA CAUSORUM A DECADENŢEI LUMII ACTUALE, ATÂT LA NIVELUL INDIVIDULUI, CÂT ŞI LA NIVELUL STATULUI (s.m.)” (cf. www.scribd.com).

Ucigașul haos…! „Statul lui Falcă” și al unor… „Madame”! Reviewed by on . Primarul de la Alba-Iulia a arborat, luni, 22 noiembrie 2010, un tricolor românesc... CU PATRU CULORI! A patra fiind, fireşte – PORTOCALIUL! Şi, tot atât de fir Primarul de la Alba-Iulia a arborat, luni, 22 noiembrie 2010, un tricolor românesc... CU PATRU CULORI! A patra fiind, fireşte – PORTOCALIUL! Şi, tot atât de fir Rating: 0

Lasă un comentariu

scroll to top