web analytics
Home » Arhiva AXA anul III » Axa 37 » Revista presei de la Chișinău
Revista presei de la Chișinău

Revista presei de la Chișinău

aprilie 16, 2010 3:21 am by: Category: Axa 37, Basarabia Leave a comment A+ / A-

Paradele Alianţei

Gaşca politicienilor din Alianţa pentru integrare europeană a fost prinsă între 2 parade: cea de la Moscova din 9 mai cu ocazia înfrîngerii fascismului şi victoriei comunismului şi parada homosexualilor (unde îi vor fi găsit şi pe aceştia în Republica Moldova). Şi iată că aceste parade reprezintă una caldă şi una rece pentru „iubiţii” noştri conducători. La Moscova nu s-ar duce, însă fratele mai mare din Kremlin stă întotdeauna cu mîna pe robinetul de gaze, iar dacă gluma se îngroaşă s-ar putea să fluture pe la nasul rebelilor un AK-47. Pe de altă parte parada homosexualilor deschide largile orizonturi europene şi viitorul „cu cătuşe roz” adus de UE, aici însă se întîlnesc cu opinia publică – acel indicator atît de important pentru viitoarele alegeri.

Ambasadorul moldovean în Rusia, chemat pentru explicații la MAE rus

Ambasadorul Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţă, a fost chemat să dea explicaţii Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de la Moscova, în problema participării sau neparticipării delegaţiei moldoveneşti la parada de 9 mai. „MAE rus cere explicaţii ambasadorilor aşa cum au făcut-o autorităţile de la Chişinău cu ambasadorul României. Doar că situaţia este diferită în acest caz, pentru că este vorba de 28 de miliarde de lei pe care trebuie să le achităm părţii ruse”, a declarat preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, Dumitru Braghiş, în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră”, la JURNAL TV.

Potrivit lui Braghiș, vinovată de acest fapt se face Alianţa pentru Integrare Europeană, care nu a întreprins toate măsurile pentru ca să nu să se ajungă aici.

Pe de altă parte, analistul politic și istoricul Anatol Ţăranu crede că solicitarea explicațiilor se datorează faptului că ambasadorului Moldovei arată că a apărut o problemă de comunicare, iar MAE rus încearcă să afle din prima sursă care este poziţia oficială a părţii moldoveneşti vis-a-vis de participarea la parada de 9 mai, deoarece au fost făcute mai multe declaraţii în ultima perioadă. „Deşi cele două plutoane de militari moldoveni vor fi practic invizibile la o paradă de asemena amploare, este o chestiune de orgoliu ca militarii noştri să fie prezenţi”, spune Ţăranu.

Această părere a fost împărţită și de către deputatul şi istoricul Iurie Colesnic. „Rusia se ocupă serios de Republica Moldova, am simșit-o în timpul vizitei mele la postul de televiziune MIR, unde jurnaliştii cunoşteau mai multe aspecte ale vieţii din Moldova decât mine”, susţine deputatul. Acesta a menţionat că AIE s-a grăbit să facă declaraţii politice, deşi trebuia să se discute, pentru început, la nivel intern, apoi să fie prezentată o declaraţie comună.

Pe de altă parte, Dumitru Braghiş crede că membrii AIE au intrat în campanie electorală. „Alianţa se ocupă de propriile partide mai mult decât de soarta poporului”, afirmă Braghiş.

În replică, Iurie Colesnic a mențio­nat că apariţia AIE a stârnit emoţii negative atât în Republica Moldova cât şi peste hotarele ei. „Cu toate acestea, Alianţa de la guvernare a demonstrat că nu este atât de şubredă pe cât se pare, este puternică în interior şi soluţionarea problemei de 9 mai o demostrează”, afirmă Colesnic.

Invitaţii emisiunii au mai menţionat că administraţia de la Chişinău trebuia să prezinte de la început scopul plecării la parada de la Moscova. „Republica Moldova va pleca la paradă pentru a comemora 65 de ani de la victoria omenirii asupra regimului fascist şi a crimelor acestuia, și nu pentru a celebra victoria în marele război pentru apărarea Patriei, a conchis Anatol Țăranu.

(www.jurnal.md)

Parada de la Moscova, un alt episod: Filat îi dă o replică lui Ghimpu

Premierul Vlad Filat, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), susţine că a constatat „că sunt colegi îi Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE), care au abandonat lupta cu comuniştii şi creează impresia că luptă cu propriul Guvern”. Acesta a făcut referire la preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, care şi-a prezentat dezacordul faţă de decizia AIE, referitor la participarea militarilor moldoveni la parada de la Moscova, dar, potrivit lui Filat, nu a prezentat şi argumentele care au dus la luarea acestei decizii.

„Se discută despre faptul că Armata noastră nu are bani să participe la parada de la Moscova, fără ca cineva să întrebe Guvernul dacă e aşa sau nu. Despre faptul că soldaţii noştri ar fi în pericol să leşine dacă merg la paradă şi aşa mai departe. Eu cred că aceste teme sunt foarte serioase şi ele nu trebuie tratate ca posibil beneficiu electoral de către un partid sau altul. Atunci când vorbim despre Armata Națională, ironiile nu-şi au locul. Noi avem o armată formată din profesionişti, capabili să facă faţă tuturor provocărilor”, a sus astăzi Filat, în cadrul unui briefing de presă.

Potrivit lui Filat, Guvernul este pregătit să acorde Armatei sprijinul necesar pentru o participare onorabilă la acest eveniment. „În scurt timp, a apărut şi decizia politică a AIE, prezentată de preşedintele Partidului Liberal, care şi-a exprimat dezacordul faţă de decizia Alianţei, dar nu a prezentat şi argumentele care au dus la luarea acestei decizii, astfel încât opinia publică să aibă toate datele problemei. Decizia noastră de a participa la acest eveniment a fost una pragmatică, pornită tocmai de la dezideratul nostru comun de deschidere a Republicii Moldova către toate ţările lumii, de promovare a culturii dialogului şi a bunei cooperări cu toate statele”, susține premierul.

Vlad Filat a ținut să sublinieze că Rusia este una dintre ţările alături de care Republica Moldova s-a angajat să construiască un parteneriat strategic, lucru prevăzut în Programul de guvernare, care a fost votat de toate componentele Alianţei.

(www.jurnal.md)

Parada „băieţilor cu fustiţe” provoacă reacţii ostile din partea oamenilor normali, dar directiva UE în această privinţă e mai mult decît explicită: toleranţa, cosmopolitismul şi viciile cele mai murdare să fie ridicate la rang de valori şi principii ale vieţii.

Preşedintele interimar Ghimpu îşi exprimă amarnicul regret că încă nu conduce o haită de oameni zombificaţi şi din păcate mai suntem încă o societate creştină.

Ghimpu, despre parada gay-lor: „Societatea nu este gata”

Societatea din Republica Moldova, creștină, în mare parte, nu este gata pentru aplicarea drepturilor minorităților sexuale de la noi din țară. De această părere este președintele interimar al țării, Mihai Ghimpu, care crede că, de fapt, prin inițiativa organizării unei parade a gay-lor, se urmărește un scandal.

„Este un drept și acesta, dar în societatea noastră e prea devreme ca să punem în aplicare acest drept. De ce numaidecât paradă?”, se întreabă președintele. Mihai Ghimpu a mai spus, pentru Jurnal TV, că minoritățile sexuale ar trebui să fie mai deștepte și să înțeleagă că societatea nu este gata pentru manifestarea publică a orientării acestora. „Probabil că asta se dorește – scandal. Ar trebui și ei să fie mai deștepți și să înțeleagă că societatea nu este gata, pentru că la noi sunt creștini”, a conchis șeful statului.

Parada gay-lor urmează să aibă loc la 2 mai curent. Anul trecut, la fel, a fost preconizată o astfel de paradă, care însă nu a avut loc, deoarece a fost boicotată de organizaţiile creştine şi de simplii cetățeni.

(www.jurnal.md)

Înglodaţi între aceşti doi monştri unul la răsărit şi altul la apus vom sta şi ne vom uita cum militarii noştri defilează la rememorarea clipelor de tristă amintire ce ne-au aruncat în ghearele comunismului sau vom admira sodomiţii şi lesbienele stînd ca nişte oameni din gheaţă fără trecut şi fără viitor?

Pămîntul în mîinile românilor – o problemă ce îşi aşteaptă rezolvarea

Versurile eminesciene „şi-i străin în ţara lui” vor să treacă din stadiul relativităţii în cel al absolutului prin faptul că ideea „salvatoare” de a chema străinii şi a le pune ţara la tarabă e aruncată în ajutorul naufragierii rapide a Republicii Moldova.

Cine se opune vânzării pământului străinilor?

Aparent sunt împotriva vânzării pământului străinilor politicienii, în primul rând cei din opoziţie. Ei sunt acei care vin cu declaraţii „contra”, mai mult sau mai puţin categorice. Care sunt argumentele ? Unele, vechi cât legea cu privire la proprietate, adoptată în 1991, când pentru unii însuşi participarea străinilor la privatizare nu însemna altceva decât a vinde ţara. S-au scurs deja aproape douăzeci de ani, iar ei o ţin întruna „pământul are o importanţă strategică şi nu o putem da în mâinile nu ştiu cui”. Pe aceeaşi notă rămân şi acei care spun că cetăţenii fără proprietate nu mai ţin la ţara lor. Sau că tinerii nu vor primi pământ şi astfel vor fi nevoiţi să lucreze la străini.

Alţii „avertizează” despre o posibilă erupţie socială în cazul în care pământul va fi vândut străinilor. „Străinii vor cumpăra foarte ieftin pământurile”, mai spun aceştia. O altă „îngrijorare” este că acei care au reuşit să consolideze terenuri agricole la preţuri derizorii doresc să le vândă investitorilor străini. Chiar şi mioriticul „Moldova este o ţară care dăinuieşte până când există satele” e pus în utilitate. Dar dincolo de aceste afirmaţii, chiar dacă cei care le pronunţă le dau mare greutate, există o realitate pe care nu o poţi contesta, cât de mult ai dori să te erijezi în apărător al satului, în general, şi a ţăranului, în particular.

Cât contează „argumentele” gen nu va mai ajunge pământ pentru tineri sau că acesta va fi vândut ieftin? Şi în prezent anual se vând zeci şi sute de hectare. Mai mult, pe timp de criză numărul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole a crescut considerabil şi a ajuns în anul 2009 la 111 mii, potrivit Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru. În ultimii doi ani numărul acestor tranzacţii a crescut cu 78%.

Întâmplător sau ba, dar anume în 2009, când vânzările de terenuri agricole au fost în ascensiune, Biroul Naţional de Statistică constata o reducere „semnificativă” a numărului populaţiei ocupate în agricultură. O persoană din opt din agricultură a abandonat această activitate, totodată fiecare a doua persoană ocupată în agricultură continuă să lucreze în gospodăria auxiliară proprie.

Ţăranii şi-au vândut scump terenurile?

Noul director general al Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, Vasile Grama, constata într-un interviu pentru ECONOMIST că preţurile la terenurile agricole au scăzut anul trecut cu aproape 20%. Preţul a ajuns la o medie de 7000 lei pe hectar, adică mai puţin de trei salarii medii pe economie. În 2008 terenurile se vindeau cu 8500 lei. E adevărat că în suburbia capitalei un ar costă şi trei mii de euro, dar asta e o altă poveste. Pământul se vinde foarte ieftin, iar ţăranul se alege cu nişte bănuţi din aceste vânzări, care mai curând sunt un act de dăruire la o plată simbolică. Ex-ministrul economiei Igor Dodon declară că „preţul pentru terenurile consolidate de 50 – 100 hectare este de minim 1500-2000 euro per ha“. Poate se dau chiar şi mai mulţi bani, dar aceştia nu ajung în buzunarul ţăranului.

Pământurile încap până la urmă pe mâinile unor latifundiari. Ministrul Agriculturii, Valeriu Cosarciuc, declara într-o conferinţă de presă că unii au mii de hectare.

Cine anume are „mii de hectare” nu s-a spus, la fel cum şi Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru nu vrea să divulge numele latifundiarilor pe motiv de confidenţialitate. Se spune însă că oameni de afaceri, dar şi foşti funcţionari publici, în mare parte cu afaceri în agricultură, ar deţine zeci şi sute de hectare de pământ.

La prima vedere, politicienii sunt contra vânzării pământului străinilor care fac din această „împotrivire” capital politic, în realitate însă acei care cu adevărat se opun accesului pe piaţă sunt printre acei cu multe hectare sau care abia s-au pornit pe achiziţii. Venirea pe piaţă a străinilor le-ar strica jocul pentru că ar da mai mult decât „ai noştri” latifundiari.

Deşi nici nu se pune problema de a vinde terenuri agricole cetăţenilor străini, ci companiilor care investesc, bunăoară, în firme de procesare. Mai devreme sau mai târziu vânzările vor fi legiferate şi atunci va veni vremea „baronilor locali”.

O altă întrebare este dacă tinerii cu adevărat vor pământ. BNS constata în 2009 că agricultura mai rămâne domeniul care oferă cele mai multe locuri de muncă tinerilor (27% din total), după care urmează comerţul/serviciile hoteliere (22%), administraţia publică, sănătatea, asistenţa socială (17%), industria (13%).

Dar câţi dintre aceşti tineri peste ani rămân la sate? După anul 2000 numărul populaţiei ocupate în agricultură s-a redus peste jumătate, de la 770.4 mii în 2000 până la 333,7 mii în 2009. O mare parte din acei care au abandonat munca câmpului au plecat peste hotare.

Este clar că problema vânzării pământului investitorilor nu este deloc una simplă. Ar fi o greşeală să o rezolvi fără a consulta opinia publică şi a evalua efectele, atât pozitive, cât şi negative.

La fel, nu poţi face o liberalizare absolută a pieţei funciare şi deschide larg uşile pentru oricine din afară care are bani şi ar dori să cumpere pământ în Republica Moldova. Deşi, dacă, am analiza la rece şi calm procesul de privatizare a patrimoniului de stat, am vedea că străinii nu s-au prea grăbit să cumpere proprietăţi în această parte de lume, chiar dacă au acest drept de ani de zile. De fapt, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare nici nu doreşte să vândă oricui terenuri agricole, ci companiilor cu capital străin care vor veni cu proiecte concrete în sectorul agricol. Liberalizarea pieţei „va fi făcută pas cu pas şi la prima etapă va fi condiţionată”, afirmă ministrul Valeriu Cosarciuc.

Recent Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a recomandat Moldovei să ofere investitorilor străini dreptul la procurarea terenurilor. Această concluzie se conţine în raportul pentru anul 2010 „Indicele Reformei Investiţionale”, elaborat anual de OECD pentru zece ţări din Europa de Sud-Est.

(www.jurnal.md)

Europa – venim, dar mai întîi ne cipuim!

Guvernul anunţă că după vitele cu chip ca să nu lasăm specia-soră de bovine singură vom prefaţa egalitatea de poziţii cu introducerea paşapoartelor biometrice, iar apoi vom aştepta şi chipurile.

Din 2011 vom avea paşapoarte biometrice

Începând cu 2011 vor fi introduse paşapoartele biometrice pentru toată populaţia RM. Guvernul a decis ca paşapoartele existente să fie valabile până la expirarea lor. Totodată, executivul a convenit să discute în toamnă despre costurile documentelor pentru populaţie.

Noile tipuri de paşapoarte sunt dotate cu un cip care stochează datele personale ale posesorilor (imagina facială şi amprentele digitale) şi conţin mai multe elemente de siguranţă (50 de elemente, cu 18 mai mult decât paşapoartele actuale), măsuri menite să combată frauda şi falsificarea documentelor.

Introducerea paşapoartelor biometrice este o condiţie a UE faţă de statele care îşi doresc un regim liberalizat de vize. Anterior Bruxelles-ul a anunţat că va acorda un ajutor financiar RM pentru a fi redus preţul unui nou paşaport. Astfel costul paşapoartelor biometrice moldoveneşti s-ar putea reduce cu 33%. În prezent, costul perfectării unui paşaport biometric timp de 30 de zile constituie 1250 lei (72,5 euro), în 5 zile – 2500 lei (145 euro), în 24 ore – 2870 lei (166 euro).

Decizia de a introduce paşapoarte biometrice a fost pentru sporirea măsurilor speciale de securitate după atentatele din 11 Septembrie 2001.

(www.timpul.md)

Frumosul vis european al politicienilor

Parade ale homosexualilor, paşapoarte biometrice, datorii nemăsurate acesta e preambulul “(dez)integrării” noastre în Uniunea Europeană şi pentru realizarea acestui lucru preşedintele interimar M. Ghimpu a făcut o vizită în România pentru a sorbi din miraculosul “uniunii”.

Împreună spre Europa

Preşedintele interimar al RM Mihai Ghimpu, aflat în vizită oficială în România, şi preşedintele român Traian Băsescu au semnat ieri, la Bucureşti, Declaraţia comună privind instituirea unui parteneriat strategic între România şi R. Moldova pentru integrarea europeană a republicii noastre.

Potrivit lui Mihai Ghimpu, în ultimul timp relaţiile dintre RM şi România au fost prospere, în numai câteva luni a fost dat în exploatare podul de la Lipcani-Rădăuţi, a fost semnat Acordul de mic trafic la frontieră. Însă cel mai important pas pentru noi este semnarea Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic pentru integrarea RM în UE. „Acest document ne va permite semnarea unor asemenea acte şi cu alte state membre ale UE care ar putea sprijini Moldova în procesul de integrare”, a spus Ghimpu.

Traian Băsescu a ţinut să menţioneze că în baza acestui act România va oferi suport Moldovei în procesul de integrare europeană. România va oferi suport tehnic pentru armonizarea legislaţiei RM la acquis-ul comunitar. Declaraţia stabileşte atât cadrul privilegiat al relaţiilor bilaterale, cât şi extinderea şi aprofundarea cooperării pe următoarele dimensiuni ale procesului de integrare europeană: dimensiunea politică, dimensiunea economică şi dimensiunea culturală. Parteneriatul strategic va avea drept instrument de implementare un plan de acţiune, care va fi convenit şi semnat de către prim-miniştrii celor două guverne.

De asemenea, a fost semnat acordul între Guvernul RM şi Guvernul României privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 milioane de euro acordat de România.

Au mai fost semnate protocolul de colaborare între Ministerul Educaţiei din RM şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului din România pentru anul de învăţământ 2010-2011, care prevede acordarea a 5000 de burse pentru absolvenţii originari din RM pentru studii în învăţământul superior şi gimnazial românesc, precum şi acordul de colaborare dintre cele două state în domeniul securităţii sociale.

Tor ieri, preşedintele interimar al RM, Mihai Ghimpu, preşedinte al Parlamentului, a rostit un discurs în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului României.

(Timpul)

Revista presei de la Chișinău Reviewed by on . Paradele Alianţei Gaşca politicienilor din Alianţa pentru integrare europeană a fost prinsă între 2 parade: cea de la Moscova din 9 mai cu ocazia înfrîngerii fa Paradele Alianţei Gaşca politicienilor din Alianţa pentru integrare europeană a fost prinsă între 2 parade: cea de la Moscova din 9 mai cu ocazia înfrîngerii fa Rating: 0

About Ștefan Plămădeală

Lasă un comentariu

scroll to top