Home » Arhiva AXA anul III » Axa 38 » Revista presei de la Chișinău
Revista presei de la Chișinău

Revista presei de la Chișinău

mai 1, 2010 4:17 am by: Category: Axa 38, Basarabia Leave a comment A+ / A-

Cine e pe primul loc?

Tot teatrul din jurul „osului european” nu le este pe placul alegătorilor din Republica Moldova, cel puţin asta arată sondajul de opinie cu întrebarea foarte actuală: „Noi pe cine votăm?”. Acest parlament de conjunctură şi acest preşedinte-interimar de tristă amintire nu o mai pot duce mult: nici legal şi nici de facto, totuşi ce vom alege în schimb din coşul de tarantule şi şerpi veninoşi? Să fie capitaliştii cu secere şi ciocane sau capitaliştii cu steguleţe albastre şi stele căzătoare, oricum buzunarelor acestor „homo politicus” le este comună o caracteristică şi anume a faptului că sînt fără de fund.

Doar patru partide ar trece în Parlament

Doar patru partide ar accede în Parlament dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri: PCRM, PLDM, PD şi PL, în timp ce o altă formaţiune care se regăseşte în actualul legislativ, AMN, ar rămâne sub pragul electoral. Cel puţin aşa arată datele ultimului sondaj de opinie, realizat de Institutul de Marketing şi Sondaje IMAS-INC Chişinău, care a fost făcut public ieri. Acesta mai arată că Marian Lupu se menţine în fruntea topului politicienilor care se bucură de cea mai mare încredere (42% dintre respondenţi), fiind urmat de Vladimir Filat (39%), Vladimir Voronin (36%), Dorin Chirtoacă (28%), Mihai Ghimpu (23%).

Potrivit sondajului, Partidul Comuniştilor ar obţine 28% din voturile alegătorilor, Partidul Liberal Democrat – 16,5%, Partidul Democrat – 8,6 %, iar Partidul Liberal – 4,9%. Alianţa „Moldova Noastră” ar acumula doar 2,1% şi nu ar accede în legislativ, la fel ca şi PSD (2,5%), PPCD (1%), MAE (0,5%) sau Partidul „Moldova Unită” (0,4%). Totodată, mai mult de o treime din alegători sunt indecişi.

Autorii concluzionează că PCRM se menţine la un plafon de 28% din intenţia netă de vot, dar cu un trend descendent privind credibilitatea partidului (coborâtă acum la 35% faţă de 41% în noiembrie 2009) şi a liderului Vladimir Voronin (36% faţă de 41%). În cazul PLDM asistăm la o premieră: cota de credibilitate a partidului ajunge la 35% (la fel ca şi a PCRM-ului), în creştere cu 5% faţă de sondajul anterior. Premierul Vlad Filat continuă să adune votul de încredere a 39% dintre cetăţeni, în timp ce PLDM, printr-o intenţie de vot netă de 17%, este a doua forţă politică, după PCRM. PDM, aflat pe un uşor trend descendent la capitolul intenţie de vot (9%) şi ceva mai pronunţat în privinţa liderului Marian Lupu (care scade de la 46% la 42% cotă de credibilitate), rămâne partidul ce furnizează candidatul la preşedinţie cu cele mai mari şanse de a fi ales prin vot direct. PL pierde jumătate din electorat, abia atingând pragul de 5% intenţie netă de vot. Totodată, AMN pare ieşit din calculele posibile ale actualei alianţe, se mai spune în concluziile sondajului.

Întrebaţi cum ar vota în cazul unui referendum constituţional, 79% din cei intervievaţi s-au pronunţat pentru alegerea preşedintelui ţării prin vot direct, de către popor. La întrebarea deschisă pentru cine ar vota dacă duminica viitoare am avea alegeri prezidenţiale 21% l-au numit pe M. Lupu, 17% au optat pentru V. Voronin, iar 14% pentru V. Filat. Sondajul mai arată că o eventuală aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană este susţinută de 62% din populaţie, în timp ce pentru intrarea în NATO se pronunţă ferm doar 19%.

Potrivit sondajului, situaţia economică a ţării determină o percepţie exprimată la cel mai ridicat procent de nemulţumire din ultimii cinci ani (71% din respondenţi se declară Nu prea mulţumiţi sau Deloc mulţumiţi de situaţia economică actuală a ţării).

Comparativ cu situaţia din sondajul BSP din luna octombrie 2009, încrederea în majoritatea instituţiilor scade (în justiţie – cu 14%, Parlament – 6%, Guvern – 5%, Primărie – 7%, partide politice – 10%, armată – 8%, biserică – 8%).

Sondajul a fost realizat în perioada 15 aprilie – 3 mai 2010, pe un eşantion naţional reprezentativ de 1054 de respondenţi cu vârsta de 18 ani şi peste, din 12 unităţi teritorial-administrative. Marja de eroare este de ±3%.

(www.timpul.md)

Zilele numărate ale Parlamentului şi ale preşedintelui interimar

Mihai Ghimpu, preşedintele interimar al Republicii Moldova scrîşneşte din dinţi la gîndul ca îşi va pierde situaţia de conjunctură şi va fi nevoit să arunce osul tocmai atunci cînd îi este cel mai drag, însă cu un Parlament care are o majoritate discutabilă şi cu un preşedinte în afară de faptul că e interimar mai fiind şi incompetent, nu cred că mai poate continua situaţia chiar şi haita politicienilor cerînd o anumită ordine.

Ghimpu: Comuniștii nu sunt în drept să ceară dizolvarea Parlamentului

„Comuniștii nu sunt în drept să ceară dizolvarea Parlamentului, atâta timp cât nu sunt acumulate toate circumstanțele pentru a cere acest lucru. Ei pe de o parte cer, pe de alta nu vin la ședințe, iar mie Constituția nu-mi permite să fac așa ceva”, a declarat președintele interimar al țării, Mihai Ghimpu.

Replica lui Mihai Ghimpu vine ca reacție la declarațiile făcute de liderul comunist, Vladimir Voronin, potrivit căruia Parlamentul trebuie dizolvat, numită data alegerilor anticipate, după care PCRM va fi dispus să meargă la negocieri cu Alianța pentru Integrare Europeană în ceea ce privește modificarea articolului 78.

Potrivit lui Ghimpu, discuțiile pe marginea modificării articolului 78 trebuie să fie duse de Comisia parlamentară creată cu acest scop și nu să fie subiect de speculație. „Există o comisie parlamentară, comuniștii au delegat 4 deputați. Aceștia acum trebuie să discute, să vină cu o propunere în Parlament. Care va fi, pe aceea o vom examina”, a adăugat Ghimpu.

Vladimir Voronin a înaintat ieri, în cadrul unei conferințe de presă, din partea Partidului Comuniștilor, câteva condiții Alianței pentru Integrare Europeană, cele mai importante fiind dizolvarea Parlamentului și numirea datei alegerilor anticipate.

(www.jurnal.md)

Cine şi cum scindează?

Cîtorva „cetăţeni exemplari” nu le convine faptul că se poate introduce religia ca obiect de studio în şcolile din Republica Moldova, ar fi o acţiune anticonstituţională şi antisocial. Desigur că e mult mai bine să fie predate în şcoli toate aberaţiile ştiinţifice de la darwinism şi pînă la existenţa extratereştrilor, dar îndată ce vine vorba despre religie se aduce o gravă insultă „personulităţilor” care populează această ţară avînd drept dumnezei pe J.J.Rousseau, C.Darwin şi alte creaturi grizonate şi atot-tolerante. Am dat însă dovadă de mult prea multă răbdare acceptînd toate aceste torturi la adresa sufletului românesc, care doar prin credinţă mai dăinuie, iar acum să ne plecăm capul în faţa unor ONG-uri şi a unor oameni goi pe dinăuntru şi străini de neamul nostru?

„Referendumul ar putea scinda societatea”

Lideri ai 17 organizaţii neguvernamentale consideră că intenţia de a introduce în mod obligatoriu obiectul „Bazele Ortodoxiei” în programul de studiu şcolar este contrară principiului constituţional de separare a religiei de stat în R. Moldova. Ei optează pentru respectarea principilor fundamentale, care prevăd separarea bisericii de stat şi neimplicarea statului în activitatea comunităţilor religioase.

„Unele partidele politice speculează tema introducerii religiei în şcoli pentru a câştiga dividende politice”, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului CreDO. Alături de el, un grup de 17 ONG-uri din RM, dar şi cetăţeni de rând, care au constituit Grupul de iniţiativă pentru promovarea statului secular, şi-au exprimat indignarea faţă de intenţia Mitropoliei Moldovei de a organiza un referendum privind introducerea cursului „Bazele Ortodoxiei” ca obiect de studiu obligatoriu în şcoală. „Constituţia prevede două lucruri: separarea religiei de stat şi libertate de a alege apartenenţa religioasă. Iniţiativa de a organiza un referendum nu convine acestor două principii. Astfel, din start, iniţiativa e neconstituţională”, a declarat Sergiu Ostaf. „Credem că iniţiativa de organizare a referendumului ar putea scinda societatea, chiar dacă nu se va ajunge la introducerea acestui curs ca obiect de studiu în învăţământ. De asemenea, considerăm că acest pas ar afecta grav libertăţile individuale ale cetăţenilor”, a declarat Arcadie Barbăroşie, unul dintre membrii grupului. El a sugerat că este mai binevenită crearea şcolilor duminicale pe lângă biserici, care ar putea fi frecventate de copii în zilele de odihnă. De asemenea, membrii grupului consideră că atragerea comunităţii spre Biserica Ortodoxă ar trebui făcută prin mai multe activităţi caritabile, mai multă grijă pentru enoriaşi, pentru cei săraci şi copii orfani, nu prin obligativitatea unor studii.

„Îmi doresc o şcoală duminicală unde copiii mei să poată comunica cu Dumnezeu pe înţelesul lor. Introducerea cursului de religie va diviza copiii după apartenenţa la una sau altă confesiune religioasă. Părinţii trebuie să decidă religia copilului lor, iar impozitele achitate de ei trebuie să meargă la soluţionarea problemelor stringente, nu la surparea relaţiilor”, a spus Antoniţa Fonari, una dintre semnatarele Declaraţiei. Şi o altă semnatară, Galina Precup, consideră că, odată cu introducerea obiectului ce va favoriza ortodoxia, va începe o divizare a colectivelor şi o luptă între copii, deoarece în fiecare sat sunt reprezentanţi a cel puţin trei confesiuni”. Entuziaştii acestei iniţiative ar putea culege rezultate neaşteptate, inverse celor scontate. Vreau ca biserica să ne unească, dar nu să ne disperseze”, a mai spus Galina Precup.

Arcadie Barbăroşie susţine că „există o confuzie majoră şi în ceea ce se discută”. Potrivit lui, iniţial, Mitropolia Moldovei a solicitat ca obiectul „Bazele Ortodoxiei” să fie obligatoriu. Apoi a vorbit despre un curs opţional. „Însă în R. Moldova opţional nu înseamnă că vine la ore cine vrea, ci doar că acest obiect intră în lista celor opţionale, aprobate printr-un ordin de către ministrul Educaţiei. Şi, până la urmă, copiii vor fi obligaţi să meargă la acest curs. Nici ministerul nu are o idee clară despre ce se vrea. Ba se spune că acest obiect se va numi „Bazele Ortodoxiei”, ba „Istoria religiei”, ba „Religia” – şi sunt lucruri diferite…”, susţine expertul, care e convins că statul nu poate admite protejarea unei religii în mod special, ingerinţele în treburile interne ale cultelor sau finanţarea activităţilor religioase din banii publici.

La rândul său, Pavel Borşevschi, parohul Bisericii „Sfântul Dumitru” din capitală, susţine că, indiferent care din aceste trei denumiri va fi aleasă, se vor studia aceleaşi lucruri. „Nu este altceva decât ştiinţa prin care copiii să-l cunoască pe Dumnezeu”. Clericul consideră că pentru introducerea obiectului religia în şcoli nu este nevoie de a fi organizat un referendum, căci acesta a fost eliminat fără vreun referendum. Iar referindu-se la faptul că unele partide ar putea specula acest subiect, Pavel Borşevschi ne-a spus că „problema introducerii religiei în şcoală nu poate fi ideea unui partid politic, a unui om sau a unui sistem. Poporul acesta este ortodox. Iar cei care îndrăznesc să vorbească contra religiei sunt, de fapt, contra acestui popor băştinaş. Noi nu vrem pe nimeni să obligăm să studieze „religia”, căci va fi obiect opţional”.

Secularismul promovat de Grupul de Iniţiativă nu înseamnă ateism, ci presupune obligativitatea de separare a bisericii de stat. Declaraţia Grupului de Iniţiativă pentru Promovarea Statului Secular, semnată de mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile, a fost remisă Parlamentului RM, Guvernului, Mitropoliei Moldovei, Mitropoliei Basarabiei, partidelor politice, organizaţiilor internaţionale acreditate la Chişinău.

(www.timpul.md)

De 9 mai – ziua Europei cîteva scursuri europene şi-au dat întîlnire la o baie de mulţime. În atmosfera de jovialitate s-au integrat şi cîteva specimene băştinaşe în frunte cu primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă. Sentinţa care a fost dată e tristă : Europa e în Chişinău la ea acasă… Noi unde sîntem acasă?

„La Chişinău, Europa este la ea acasă”

De Ziua Europei, primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, i-a felicitat pe chişinăuieni în trei limbi (română, rusă şi engleză) cu prilejul celor două evenimente marcate la 9 mai: împlinirea a 65 de ani de la victoria asupra fascismului şi Ziua Europei.

În cadrul conferinţei de presă, organizată în Scuarul Europei, Dorin Chirtoacă a subliniat: „Mă bucur că R. Moldova poate fi o gazdă demnă pentru ambele sărbători, în condiţii de armonie şi bună înţelegere. Pacea adusă în 1945 a permis ulterior să fie făurită Europa unită, Europa modernă, iar astăzi putem vorbi şi de viitorul Moldovei în cadrul Europei unite”, a spus primarul capitalei.

În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, şeful Delegaţiei UE în Moldova, Ambasadorul Dirk Schuebel, a remarcat faptul că „în ultimul timp au fost întreprinşi paşi semnificativi în vederea apropierii R. Moldova de integrarea europeană”. „Noi am început deja negocierile privind Acordul de asociere, iar în curând vom începe negocierile pe marginea Acordului de vize. Sperăm că, în foarte scurt timp, veţi putea călători liber în UE”, a menţionat ambasadorul.

În Scuarul Europei a mai fost prezent şi consilierul municipal, preşedintele mişcării politice „Ravnopravie”, Valeriu Klimenko, care a ţinut să-i felicite şi el cu ocazia Zilei Europei pe toţi cei care o marchează. Acesta a subliniat că „ doar luând în calcul şi interesele minorităţilor vom putea spune că în Moldova sunt elemente de democraţie şi că aceasta poate pretinde să fie membru al UE”.

La Chişinău au fost preconizate mai multe acţiuni legate de Ziua Europei. Seria de manifestaţii va culmina cu un eveniment de amploare ce se va produce la 15 mai în Piaţa Marii Adunări Naţionale: ambasadele statelor membre ale UE şi cei care implementează proiectele finanţate de UE vor edifica un adevărat Orăşel European. Cu această ocazie, Comisarul European pentru Extindere şi Politica Europeană de Vecinătate, Stefan Fule, va întreprinde o vizită la Chişinău.

(www.timpul.md)

Paşaport de Europa

Vă iubim, vă dorim, însă nu vă primim în Europa fără paşaport biometric! Sună destul de ciudat declaraţia dar asta e concluzia faptului că din ianuarie 2011 vom avea paşapoarte biometrice obligatorii. Interesant e că dragostea UE care încearcă să pară una atît de altruistă şi necondiţionate îşi înfige din ce în ce mai des colţii veninoşi în sărmana noastră identitate şi conştiinţă silindu-ne la compromisuri ruşinoase gen parade gay-ilor, împrumuturi fără perdea şi mai nou paşapoarte biometrice.

Paşaport biometric, obligatoriu din ianuarie 2011

De la 1 ianuarie 2011 nu vor mai fi eliberate paşapoarte care nu conţin date biometrice, a anunţat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, ministrul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor, Alexandru Oleinic. Astfel că toţi cei care vor dori să viziteze liber ţările din spaţiul Schengen vor fi obligaţi să deţină paşaport biometric.

Deţinătorii de paşapoarte nonbiometrice nu vor fi obligaţi să şi le reperfecteze în biometrice decât după expirarea termenului de valabilitate. Până atunci, însă, aceştia vor putea circula liber doar în ţările CSI sau în ţările europene care permit accesul în bază de vize.

Paşaportul cu date biometrice este considerat cel mai protejat document şi este acceptat şi recunoscut de UE şi ţările de vest în procesul de migraţie. Utilizarea lui este condiţia obligatorie a UE faţă de R. Moldova pentru simplificarea regimului de vize.

Paşaportul cu date biometrice arată la fel ca şi cel eliberat până acum, doar că acesta conţine un cip care, pe lângă informaţia tradiţională despre titular, mai păstrează şi fotografia digitală a acestuia, precum şi amprentele digitale, certificatul electronic, grupa sangvină şi alte date recunoscute de standardele internaţionale.

Specialiştii spun că aceste paşapoarte reduc riscurile ce ţin de falsificarea actelor, migrarea ilegală şi infracţiunile legate de „furtul de identitate”. Directorul Departamentului de producere la ÎS „Registru”, Victor Reicenco, susţine că „datele sunt codificate în aşa mod încât doar în baza codului numeric să fie permis accesul la informaţiile de pe cipul inserat în coperta paşaportului”.

La moment, paşapoartele cu date biometrice sunt eliberate doar la Chişinău. Procedura obişnuită de verificare a documentelor este urmată doar de fotografierea şi înregistrarea amprentelor degetelor arătătoare de la ambele mâini.

Ministrul Alexandru Oleinic a declarat pentru TIMPUL: „Toţi cei care se pronunţă împotriva codului numeric introdus în buletin şi a cipului din paşaportul biometric, dacă vor dori să viziteze statele europene, vor trebui să se conformeze regulilor internaţionale, pentru că fiecare ţară are regulile sale de intrare a cetăţenilor străini”.

În ceea ce priveşte costul unui paşaport biometric ministrul a anunţat preţul de 75 de euro pentru eliberarea în 30 de zile, în timp ce în ţările europene costul variază de la 88 de euro în Franţa, până la zero euro în Spania şi Ungaria. Totodată, Alexandru Oleinic a ţinut să menţioneze că se va încerca apropierea costului unui paşaport biometric de costul celui nonbiometric, iar în cel mai scurt timp vor fi micşorate cu 10-15% costurile pentru paşapoartele obişnuite.

Până în prezent în R. Moldova au fost eliberate 1529 de paşapoarte biometrice cu valabilitatea de şapte ani. La Chişinău există utilajul necesar pentru eliberarea unui paşaport biometric în patru ore contra 2800 lei, iar într-o zi – contra 2100 lei.

Revista presei de la Chișinău Reviewed by on . Cine e pe primul loc? Tot teatrul din jurul „osului european” nu le este pe placul alegătorilor din Republica Moldova, cel puţin asta arată sondajul de opinie c Cine e pe primul loc? Tot teatrul din jurul „osului european” nu le este pe placul alegătorilor din Republica Moldova, cel puţin asta arată sondajul de opinie c Rating: 0

About Ștefan Plămădeală

Lasă un comentariu

scroll to top