Despre Radu Gyr

  • Radu Demetrescu-Gyr s-a nascut în anul 1905 la Câmpulung-Muscel. Licenţiat în Litere, a debutat în anul 1924 odata cu apariţia volumului Linisti de schituri, volum care s-a bucurat de o mare apreciere, atât în rândul publicului cât si al criticii românesti. Colaborator statornic în perioada după debut la revista Universul literar şi apoi la alte reviste literare de formaţie naţionalistă (Gândirea, Gând Românesc, Sfarma-Piatra, Decembrie, Vremea, Revista Mea, Revista Dobrogeana si altele, precum si la ziarele: Cuvântul, Buna Vestire, Cuvântul Studentesc etc.), Radu Gyr a publicat numeroase articole, studii literare si poezii. Membru de seamă al Mişcării Legionare, Comandant Legionar şi şef al regiunii Oltenia. Conferenţiar la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Este autorul versurilor cântecelor Sfântă Tinereţe Legionară, Imnul Moţa-Marin, Imnul Muncitorilor. Laureat al mai multor premii ale Societăţii Scriitorilor Români şi ale Academiei Române. În 1940, pe timpul guvernării legionare a fost director general al teatrelor. În această calitate ia initiaţiva înfiinţării Teatrului Evreiesc. După detenţia de sub regimul lui Carol al II-lea este închis şi de Antonescu, apoi este eliberat şi trimis spre „reabilitare“ în batalioanele de la Sarata. În 1945, regimul comunist îl încadrează în „lotul ziaristilor“ şi îl condamna la 12 ani. Revine acasa în 1956, dar după doi ani este din nou arestat şi condamnat la moarte pentru poezia Ridica-te Gheorghe, ridica-te Ioane! Sub regimul comunist a executat aproape 16 ani de detenţie. A suferit chinuri inimaginabile în închisoarea Aiud, cu un regim de celulă aspră. Bolnav grav, cu un prolaps rectal gangrenat, cu hepatită, infiltrat pulmonar TBC, hemofilic, i s-a refuzat orice ajutor medical. Cărturarul Radu Gyr a lăsat în urmă o operă poetică de valoare unică, la care se alatură o muţtime de studii şi eseuri critice, răspândite în periodicele românesti de-a lungul anilor. A trecut în veşnicie în anul 1975 (28.04).
Legionarul

Legionarul

Se svârcoleau în gropniţi voevozii, gemeau vlădici, în cripte, şi panduri. Ciolanele moţeşti trosneau sub bozii, zarea murea, vântul cobea, oftau păduri...   Prindeau din temelie să se mişte parânguri ...

Citește mai mult »
Mormântul Căpitanului

Mormântul Căpitanului

De aci ‘nainte, Vremea se măsoara cu trudnicele Tale oseminte, şi Veacul care curge pe o ţară începe din cenuşa Ta fierbinte.   Mergi printre noi cu sfânta-Ţi moarte vie, ne tămâiezi cu marea Ta tăcer ...

Citește mai mult »
Cartea Basarabului

Cartea Basarabului

Ia, fiule, bucoavna mea cu sfaturi, Sânt bârne mari de ‘nţelepciune ‘n ea, Şindrile rupte din făptura mea, Coaste de veacuri, măduvă de leaturi.   Bătrâne ‘nvăţături în buchii sfinte Descalecă din paj ...

Citește mai mult »
Sub zodia farsei

Sub zodia farsei

Asistăm, de un timp încoace, la tot soiul de convertiri... Oameni care, peste noapte, se preschimbă, brusc, în puritani şi moralişti, după un trecut de pomină ulcerat de compromisuri. Oameni care, înt ...

Citește mai mult »
Balada Grănicerului cu fulgere pe umeri

Balada Grănicerului cu fulgere pe umeri

Isbucnit din piatră şi furtună, viforos şi mare grănicer, fulgerul îl aduna cu-o mână, trăznetul îl culegea din cer. Gloanţele veneau să-i ciugulească piuind, din pumni, surâs viteaz. El trecea pe lân ...

Citește mai mult »
Poetul

Poetul

Marele violoncel de nenufar, din a cărui coastă m`am născut, îngerii`l căutau pe un hotar de mărgăritar şi crin zăcut. Port sărutul dimineţilor pe buze, pasul meu pe flaute să calce. Mările mi-au încr ...

Citește mai mult »
Cântec

Cântec

Albă, zare, culme, tiară, Piatra-Craiului lunată, roua visului te-arată frunte, frunte legionară. Înger verde, nestemată de icoană, cer, vioară, roua visului te-arată moarte, moarte legionară.   Mari ...

Citește mai mult »
Imnul Căpitanului

Imnul Căpitanului

În ţara cu mănoase lanuri Restrişti şi caznă şi blestem Plâng triste păsările`n ramuri Codrii se frâng şi şoapte gem. Că`n temniţa cu ziduri grele Stă Căpitanul ferecat În ocna lui printre zăbrele Nic ...

Citește mai mult »
Balada celor trei haiduci

Balada celor trei haiduci

Slugi, jigodii, măscărici, târfe, cutre, venetici,vifleim de păpuşari,lipitori, sforari, grăjdari,tot scursori de prin fanar, şi lingăi şi caţaoni unşi la ţarigrad cuconi se umflară beizadele sub vala ...

Citește mai mult »
Rugă de nevrednic

Rugă de nevrednic

Abureşte a pucioasă şi a smoală inima, cea plină de sminteală. Că păcatul o îmbie, chiparoasă, şi ispitele din plăpumi de mătasă. Piei, Satană! Pungile rotunde zornăele, toarnă-le altunde. Nu mai vicl ...

Citește mai mult »
scroll to top