Nu te închina până nu ştii cine-i sfântul. (Proverbele Românilor, Iuliu A. Zanne)
Au apărut, nu cu mult timp în urmă, două comunicate: unul în legătură cu căsătoria, divorţul şi recăsătorirea mirenilor; altul cu privire la situaţia preoţilor divorţaţi. Cel dintâi comunicat, referitor la căsătoria mirenilor a fost dat din partea, sau mai bine zis cu binecuvântarea ÎPS Pimen, arhiepiscop al Sucevei şi Răd...
S-a născut la 25 decembrie 1941, în localitatea Topa Mică din Cluj, într-o familie de ţărani, copilărind într-o atmosferă de respect pentru datini. A studiat la Cluj la Liceul „G. Bariţiu”, a absolvit Facultatea de Filologie din Bucureşti (1968). A făcut studii postuniversitare în Germania, având o preocupare deosebită pentru...
Am beneficiat în mai multe rânduri de invitări la cursurile Universităţii de Vară „Episcopul Nicolae Popovici”, atât la începuturile ei romantice, la Jacu Românesc şi la Făgeţel, cât şi mai apoi la cele cu mult mai instituţionalizate, de la Izvorul Mureşului. Ele au ajuns la mine ca nişte chemări irezistibile din tranşeea...
Citim în dicţionar: „KOGĂLNICEANU, MIHAIL (1817-1891): om politic, istoric, scriitor, ziarist şi orator” şi pricepem că omul a fost prea mare pentru a-l cuprinde o foaie de gazetă. Căci, într-adevăr, nu s-a întîmplat dezastru în veacul al XIX-lea românesc la care tot mai venerabilul să nu fie puitor la cale şi c...
Blaga spunea, în Spaţiul mioritic, că românii au boicotat istoria aproape două milenii. Dar, cel puţin, s-au refugiat în SFINŢENIE - în bisericuţele de lemn şi în pădurile-biserici, pădurile-temple. În CREDINŢĂ. În ORTODOXĂ CREDINŢĂ – adică Dreaptă Credinţă… încă înainte de 1054. ...
Am mai spus-o în aceste pagini, dar se cuvine zis iarăşi şi iarăşi: libertatea şi adevărul nu sînt realităţi sociologice sau politice, nici abstracţii filosofice. Sînt realităţi teologice, dumnezeieşti. Căci Dumnezeul Treimic a zis (şi a făcut): „Să facem om după chipul şi asemănarea Noastră!” - adică liber şi ra...
Concluziile la care am ajuns în prelegerea trecută, oricât de surprinzătoare ar fi părut ele faţă de concepţia actuală a religiei şi faţă de rolul care se asignează acestei activităţi spirituale în societatea de astăzi, nu sunt aşa de revoluţionare cum ar părea la prima înfăţişare. Noi am încercat să fundăm concluziile...
O singură lovitură pe spatele nostru ...
Această istorie, pusă în pagină iniţial de Dani Veracity (un reporter al Natural News), a fost editată şi actualizată cu recentele programe de vaccinare experimentală din Maryland şi New Jersey, de către cercetătorul Mike Adams. Iată ce se întâmplă cu adevărat în Statele Unite când vine vorba de exploatarea publicului pentru...
Cine e pe primul loc? ...
Haromszek, nr. 5956 din 15.04.2010 B Kovacs Andras Reforma în învăţământ şi încrederea în sine a majorităţii Proiectul de lege privind reforma învăţământului, care va fi înaintat zilele acestea în parlament, cuprinde o noutate. In opinia ministrului educaţiei, naţiunea română se simte suficient de puternică pentru a includ...
Duşmanii lui Nichifor Crainic, dându-şi seama că nu îl pot îngropa în negura istoriei pentru a feri generaţiile următoare care trebuiau reeducate în spirit comunist, au căutat diverse metode, cele mai folosite fiind diminuarea duhului ortodox şi naţionalist al operelor sale şi susţinerea de către „critici” a apartenenţei sale...
În perioada 7-15 iunie Asociaţia victimelor mineriadelor din România a organizat o acţiune stradală de informare, documentare şi protest referitor la manifestaţia anticomunistă din aprilie-mai 1990 - cunoscută sub numele de Piaţa Universităţii - şi la reprimarea sângeroasă a manifestaţiei din zilele de 13, 14 şi 15 iunie 1990 -...
În anul mântuirii 2003, luna martie, ziua a cincea, la Bucureşti, era dat un Tomos Sinodal de canonizare a Sfântului Cuvios Vasile de la Mânăstirea Poiana Mărului, semnat de toţi membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, printre care şi actualul Întâistătător (adică tocmai cel ce-a iscălit al doilea documentul, pe...
Deşi perioada doctrinelor partidelor politice a fost depăşită, acestea fiind înlocuite cu o pseudo-politică globalizantă, internaţională – sau mai precis, suprastatală şi îndreptată expres împotriva naţiunilor, pe care le anulează în acest fel – cu scopurile declarate ale organizaţiilor iudeofrancmasonice (o federaţie a...
Mihai Eminescu, în numărul său din urmă…, Timpul, 1 decembrie 1882, în Opere, vol. XIII, Ediţie critică întemeiată de Perpessicius, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1985, pag. 231 Seară rece. De iarnă. Discut cu directorul unei curajoase reviste culturale. Mă-ntreabă: Poţi face un articol despre Eminescu? Gândirea economic...
Femeia şezînd pe fiară ...
„La 13 iunie, am plecat la Focşani cu mama mea, tatăl meu, fraţii, surorile, mireasa şi socrii. Ajunşi acolo, am fost găzduiţi de Generalul Macridescu. ...
CRÍTIC, -Ă, critici, -ce, adj., subst. I. Adj. 1. Care apreciază calităţile şi defectele (unor oameni, stări, fapte, opere etc.). Citică literară (şi artistică) = ramură a ştiinţei literaturii care analizează, interpretează, apreciază şi orientează fenomenul literar, artistic contemporan în lumina unei concepţii estetice. ...
În cadrul ediţiei a XVIII-a a Zilelor Andrei Şaguna, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Arhivelor Naţionale Covasna şi a Centrului de Cultură Arcuş, vineri, 25 iunie 2010, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din...
Astăzi, când se discută atât de mult despre planul de austeritate al Guvernului de la Bucureşti pentru a primi o nouă tranşă din împrumutul contractat cu Fondul Monetar Internaţional, socotim că ar fi bine venit să prezentăm detalii despre condiţiile aderării României la FMI şi primul ei acord cu Fondul, care au fost negociate şi...
Peisajul intelectual general în acest moment este dureros pentru cei ce ajung să îl cunoască, şi impresia pe care lumea intelectuală o lasă cuiva din afară este mai degrabă aceea de sanatoriu de boli sufleteşti şi mintale fără doctori. Este trist să vezi cît de diferite pot fi opiniile unor întregi, una faţă de alta, ori tabere...
În analiza problemei divinităţii, am stabilit două caractere particulare ale acestei realităţi: existenţa absolută şi activitatea, acţiunea continuă şi necondiţionată. ...
De data aceasta haiducului nu-i mai arde de politică. E prea neînsemnată şi păleşte sub puterea unei stele care, deşi apune, e tot mai luminoasă. Mereu m-am gândit cu teamă la ziua în care nu vom mai avea eroi. Şi de fiecare dată când câte unul dintre ei apune, România îşi plânge tăcut fiii. Cu lacrimi ascunse şi un plâns mut...
Cu multă timiditate folosindu-mă mai mult de cuvintele „cu duh” ale unor mari personalităţi ale creştinismului ortodox, am încercat să compun „o axă” din fapte bune şi rele ale istoriei pământului, care să ne arate exact, cine şi unde, a intervenit vreodată cu făţărnicie pentru a devia Ortodoxia de la menirea ei pe pământ...
Potrivit învăţăturii Sfinţilor Părinţi, şi binele şi răul pe care-l facem noi, oamenii, se datorează felului cum lucrăm cu cele trei puteri ale sufletului nostru: raţiunea, pofta (sentimentul) şi mânia (voinţa). Iată ce spune în acest sens Sfîntul Isihie Sinaitul ale cărui scrieri le găsim în Filocalia IV: ...
Importanţa voievodului Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu o vedem cel mai bine astăzi, când avem posibilitatea de a înţelege mult mai bine cele întâmplate în trecut, Constantin Brâncoveanu fiind ultimul domn ortodox al românilor de pretudindeni, care prin întreaga sa viaţă a definit în chip ortodox desăvârşit cultura...
Înţelegem prin oceanografie ortodoxă o preocupare permanentă, vitală pentru înţelegerea lumii înconjurătoare, de la aspectele ei cotidiene, prozaice şi până la gesturile complexe, tainice, religioase; în acelaşi timp este o luare de poziţie, o valorificare a lumii din perspectivă ortodoxă. Nu am anunţat–o ca pe o ştiinţă, nu temându–ne de rigoarea disciplinelor ştiinţifice, ci pentru că dorim ca oceanografia ortodoxă să fie un mod de a aprecia tot ce ne conţine; pe de altă parte, o vedem ca pe o înlesnire a accesului la înţelesurile lumii româneşti – implicit, ortodoxe – nu ca la un fişier bibliografic ci ca la o părtăşie la viaţă, ca un răspuns la permanenta provocare a transcendentului în imediat. Aceasta presupune existenţa apriorică a unui fel ortodox de a vedea lumea. Astfel, oceanografia ortodoxă înseamnă receptarea spiritului vremii prin folosirea unui anumit mod de interpretare şi totodată încercarea de a construi un mod de interpretare.